Video Consilier CNSAS, despre soarta tinerilor ridicaţi de Miliţie în comunism pentru hainele rock sau coafură

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a considerat că este un moment foarte bun pentru a le reaminti tinerilor să preţuiască ceea ce au şi a publicat imagini tulburătoare cu adolescenţi şi tineri luaţi de Securitate doar pentru că aveau ACDC sau Metallica scris cu pixul pe tricouri ori pe geci. Postarea cu imaginile tulburătoare făcută de CNSAS s-a viralizat, a ajuns la peste 3 mii de share-uri şi sute de comentarii.

"În una dintre poze putem vedea o tânără care este cercetată de organele de Securitate pentru inscripţiile pe care le avea pe vestă, pentru coafură, pentru atitudine, din cauza numelor formaţiilor de pe haine. Încă din 1971, de când regimul îşi doreşte ca tot ce înseamnă cultură să fie de inspiraţie românească, iar tinerii din poze având pe haine nume ca ACDC, Metallica, Black Sabbath, intrat într-un fel de coliziune cu ceea ce îşi dorea regimul de la generaţia tânără, asta îi aduce în faţa organelor de anchetă", ne declară Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS.

Sistemul, nemulţumit de rebeliunea tinerilor

Marius Pancu, prezentator Observator: Ce mesaje supărau atât de tare regimul şi îi făcea să se teamă?

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: În primul rând, orientarea către Vest. Există nu doar nume de trupe ci şi numele unor branduri internaţionale pe care tinerii şi le doreau. Îşi doreau să aibă haine din Occident, doar că din păcate nu aveau acces la ele. Autorităţile erau inflamate de apariţiile extravagente, de numele trupelor, majoritatea din SUA. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Care erau repercusiunile?

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: Erau duşi la interogatoriu, după care ofiţerii se îndreptau către ceea ce ei numesc "metode preventive". Erau atenţionaţi, avertizaţi, puşi în dezbatere publică. Majoritatea celor din fotografii locuiau în Bucureşti, în cartierul Berceni, erau un grup. Fotografiile erau făcute după ce nişte tineri erau ridicaţi după un spectacol al Cenaclului Flacăra. Ei nu au reuşit să stea până la sfârşit, au fost ridicaţi pentru că intrau într-un soi de coliziune şi cu ceea ce se întâmpla la Cenaclu. Sunt ridicaţi şi duşi la secţia de Miliţie.

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: Se putea întâmpla să mergi pe stradă şi să fii luat de Miliţie. Erau grupuri de tineri urmărite luni de zile pe care ofiţerii ajungeau să le destrame, asta era una dintre metode. Dacă lucrurile mergeau departe, erau exmatriculaţi din unitatea de învăţământ şi erau transferaţi altundeva. 

Mesajele antisistem de pe hainele tinerilor

Marius Pancu, prezentator Observator: Erau pur şi simplu preferinţe muzicale sau era deliberat mesajul antisistem?

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: Imaginile arată că e vorba de preferinţe muzicale, însă este vorba şi de o atitudine mai rebelă. În notele ofiţerilor apar detalii despre atitudine în timpul concertului, manifestările mai intense, se bucurau de muzică şi să trăiască o formă de libertate. Era destul de complicat ca bărbat să porţi păr lung în anii respectivi. Sunt artişti cunoscuţi şi de la noi care pentru a putea păr lung încercau să facă rost de atestate prin care să demonstreze că sunt actori. E un caz foarte cunoscut, cei de la Phoenix, pe care o echipă a televiziunii maghiare i-a filmat la un moment dat cântând Mugur de fluier şi pentru a nu avea probleme, operatorul maghiar a găsit o tehnică specială pentru a filma o trupă rock cu cadre foarte apropiate de figurile lor şi pe instrumente, astfel că din cadre nu îţi dădeai seama că cei de la Phoenix aveau păr lung. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Erau trupele rock interzise?

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: Au fost, majoritatea trupelor rock din România comunistă într-un fel sau altul au intrat în coliziune cu regimul şi au fost perioade în care au fost interzise. Phoenix a avut perioade de interdicţie şi după au plecat din ţară. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Cât de mult a contribuit cultura rock la clintirea regimului? 

Apropierea adolescenţilor din ziua de azi faţă de sistemul comunist

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: Cred că a fost foarte importantă, înainte de toate că totuşi în sistemul acela închis în România totuşi intra muzică din Occident şi asta cumva a schimbat mentalităţi. Şi dificultatea cu care făceau rost de muzică i-a îndârjit pe tineri, pentru că cei din poze aveau cam 17, 18, 19 ani în a doua jumătate a anilor 80. Sunt cu siguranţă oameni printre ei care au participat la revoluţie şi la schimbările de atunci.

Marius Pancu, prezentator Observator: Cum de este un segment de tineri tot mai are seduşi de comunism fără să înţeleagă ce înseamnă acesta?

Andrei Galiţă, consilier în cadrul CNSAS: Într-un fel asta şi a fost raţiunea care a stat la baza postării, pentru că noi am gândit-o făcând apel şi la imaginile din prezent şi am pus pozele în paralel. Le-aş spune tinerilor seduşi de comunism că ar trebuie să se întoarcă în spate să vadă că ideile astea care pot fi foarte cuceritoare au fost puse în aplicare şi s-a ajuns la imagini de tipul ăsta şi că e foarte important chiar dacă n-au trăit vremurile respective să vorbească cu cei care le-au trăit pentru că e o tendinţă firească. Atunci când vorbim de societate, valorile nu trebuie uitate. Le e la îndemână să vorbeasca cu părinţii, cu bunicii. Noi încercăm să completăm misiunea cu documente, cu dovezi cât se poate de palpabile. Regimul comunism a fost unul ilegitim şi criminal şi a săvârşit abuzuri împotriva propriilor cetăţeni.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰