Video Istoric: Europa trebuie să înceapă discuţiile pentru un scut nuclear european. NATO este mort

Intenţia de oprire a ajutorului pentru Ucraina fusese anterior semnalată şi de NYT respectiv Washington Post. Donald Trump şi-a nuanţat însă discursul public, după întâlnirea dezastroasă din Biroul Oval. Spune că acordul cu privire la mineralele Ucrainei e încă pe masă şi va da mai multe detalii în faţa Congresului reunit, când va fi secondat şi de Elon Musk.

Mai mult, transmite ca mulţi lideri europeni l-au sunat după ce l-a pus la colţ pe Zelenski să-i ceară să fie mai conciliant. 5 preşedinţi şi 4 premieri, a specificat Trump. Majoritatea sunt prietenii mei, a mai transmis preşedintele american.

Probabil pe listă nu se află premierul Franţei, Francois Bayrou, care a numit atitudinea lui Trump "indecentă, o scenă siderantă, care a arătat o voinţă de a umili". Oricum, liderii europeni sunt în stare de alertă după episodul din Biroul Oval. Aceştia au avut parte de un weekend cu întâlniri şi discuţii pe tema finanţării Ucrainei, mai ales că liderul din Kiev a afirmat, încă o dată, că un armistiţiu fără garanţii ar fi un eşec pentru toată lumea.

Vezi și

Cert este că liderii blocului comunitar vor discuta din nou, joi, la o reuniune a Consiliului European, la care a fost invitat şi premierul britanic Sir Keir Starmer. De cealaltă parte a Oceanului, Donald Trump continuă afirmaţiile şocante. Liderul de la Casa Albă susţine că este singurul preşedinte care nu a cedat nimic din pământul Ucrainei Rusiei lui Putin şi propune ca americanii să-şi facă mai puţine griji pentru preşedintele rus şi să găsească o modalitate prin care Statele Unite să nu ajungă decazute precum Europa.

Mai grav, Elon Musk a susţinut public ideea ca SUA să iasă din NATO şi ONU, iar republicanii au executat rapid şi au depus deja un proiect de lege în acest sens.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de istoricul Cosmin Popa. 

Marius Pancu: Am văzut ultima declaraţie a lui Mike Johnson, care a spus că trebuie să se schimbe ceva, că trebuie să îşi vină în fire Volodimir Zelenski. Nu este singurul republican care face afirmaţii în sensul acesta, consilierul de securitate a lui Donald Trump spunea că este nevoie de un alt lider în Ucraina. V-aş întreba, cât de aproape suntem de un moment în care Volodimir Zelenski să fie supus unei presiuni concrete de a demisiona şi ce ar însemna asta pentru toate părţile implicate, Ucraina, Rusia, SUA?

Cosmin Popa: Suntem foarte aproape. De fapt, dacă ne uităm, în Statele Unite are loc o campanie propagandistică de cea mai joasă speţă politică, asta ca să ne exprimăm elegant, în care, o serie de responsabili americani pur şi simplu inventează un alibi pentru preşedintele Trump. Pentru că, în momentul de faţă, singurul plan care se întrevede din felul în care acţionează SUA este înlăturarea lui Zelenski de la putere. Asta nu înseamnă decât că negocierile generale cu Putin au înaintat deja destul de mult şi cred că este vorba despre negocieri şi conacte care au avut loc chiar înainte ca preşedintele Trump să vină la putere. Aşa, încep să se explice foarte multe lucruri care s-au petrecut în lunile trecute. 

Marius Pancu: Era o dezvăluire de presă, Washington Post cred că o făcea, că au existat cel puţin 7 apeluri telefonice între Vladimir Putin şi Donald Trump când el nu se mai afla la Casa Albă.

Cosmin Popa: Apelurile telefonice ca apelurile telefonice, dar este vorba despre relaţiile foarte solide politice şi de afaceri care se desfăşoară din 2017 între Kremlin şi administraţia Trump şi aşa se explică importanţa politică pe care a căpătat-o Kirill Dmitriev în acest complex de factori. Dar nu despre asta este vorba acum. Aici este vorba despre faptul că avem un plan împărtăşit de comun, atât de Moscova, cât şi de Washington, de înlăturare de la putere a preşedintelui Zelenski şi aici se folosesc toate trucurile propagandistice care mai de care mai transparente.

Un plan care înseamnă că la rândul ei, Moscova are deja, aşa cum s-a văzut şi în România şi nu numai, deja pregătit, pus în operă, un dispozitiv prin care să încerce aducerea la putere a unor forţe politice mult mai favorabile unei înţelegeri cu Rusia în Ucaina. Sigur, aşa se explică şi insistenţele pe care administraţia americană le-a făcut în legătură cu situaţia politică din România, unde profilul personajului în cauză nu are nimic de-a face cu ceea ce pretinde administraţia Trump că sunt noile valori.

Din acest punct de vedere, noi suntem acum în mijlocul unui proces de forţare a plecării de la putere a preşedintelui Zelenski astfel încât ruşii să îşi pună liniştiţi în aplicare planurile, să forţete nu numai schimbarea lui, dar şi venirea la putere a unui Guvern mult mai dispus să le îndeplinească cererile. Sigur că asta nu este decât primul pas pentru că vedeţi că între timp începem să fim destul de încălziţi în legătură cu o reducere semnificativă a trupelor americane din Europa, iar în momentul de faţă la cum acţionează, şi am urmărit cu foarte mare atenţie conferinţa de presă de după semnarea celebrului acord cu acea companie taiwaneză producătoare de microcipuri în care am înţeles câteva lucruri fundamentale.

Unu, că se pregăteşte o relaxare a sancţiunilor în privinţa Rusiei. Doi, că Trump este dispus să negocieze orice cu Putin. Asta înseamnă ca SUA să nu se mai intereseze foarte mult de ce face Putin, SUA să nu se mai intereseze de fapt de cine este Putin şi cum guvernează şi ce planuri are în Europa. Aşa că, eu mă aştept la lucruri foarte interesante de la discursul pe care urmează să îl susţină preşedintele Trump în fata Congresului.

Am mai observat ceva. Şi anume că, preşedintele Trump vorbeşte despre o implicare a statelor europene în procesul de pace, însă nu şi de o implicare a UE. Din postările preşedintele Trump a dispărut problema trupelor de menţinere a păcii. De ce? Pentru că este o chestiune pe care Kremlinul o respinge cu toată energia. În condiţiile de faţă, Kremlinul nu poate fi decât forţat să accepte trupe europene de menţinere a păcii, iar preşedintele Trump, el însuşi şi-a scos această chestiune de pe agendă făcând tot ce este posibil să împiedice apariţia unui consens la nivelul UE în acest sens. Deci, suntem în proces de detonare, cred eu, aproape necontrolat a sistemului internaţional. 

Marius Pancu: Ajutaţi-ne să prefaţăm congresul pe scurt. La ce vă aşteptaţi mai concret? Să spună explicit că ridică sancţiunile americane asupra Rusiei?

Cosmin Popa: Da, că începe să relaxeze sancţiunile, măsură pe care sunt convins că şi-o va justifica prin necesitatea de a creea o plajă pozitivă negocierilor ulterioare şi cred că de aici, lucrurile nu fac decât să evolueze într-o logică proprie pentru că în momentul de faţă, ceea ce interesează de o manieră vitală Moscova este exact ridicarea sancţiunilor. Gândiţi-vă, puneţi-vă în locul marelui strateg de la Kremlin. Şi atunci când vedeţi că 31 din exporturile ruseşti se duc în China şi 39% dintre importurile ruseşti sunt din China îţi dai seama că tu în cel evaziv mod de a spune eşti o colonie economică a Chinei. 

Marius Pancu: E clar ce îi iese Rusiei la afacerea asta, chiar şi cu schimbarea lui Zelenski. Ce ii iese Americii lui Donald Trump? De ce îşi doreşte asta?

Cosmin Popa: Dar e foarte simplu. În momentul de faţă preşedintele Donald Trump îi întinde o mână lui Putin, îi întinde o mână Rusiei slăbite. Sigur că Rusia este posesoarea unui arsenal nuclear, sigur că Rusia este posesoarea unor capacităţi tehnice şi militare semnificative, însă este o ţară care în bună măsură şi-a pierdut arsenalul militar în cursul acestui război, iar Putin este pur şi simplu în momentul de faţă îndatorat lui Donald Trump.

Ce-i iese Americii? Este foarte simplu. În primul rând, trebuie îngreunat accesul chinez la resurse ieftine. Pentru că în momentul de faţă China se aprovizionează cu resurse, şi aici nu este vorba doar despre petrol şi gaze, este vorba despre tot felul de minerale, care sunt în cantităţi insuficiente sau de calităţi mai proaste în China la preţuri care sunt foarte apropiate de cele de producţie, cu marje de profit foarte mici. În momentul de faţă, singura ţară care are acces la resurse foarte, foarte ieftine este China, iar acest lucru se datorează războiului.

Iar pentru Donald Trump este foarte important să creeze această problemă structurală Chinei şi de asemenea este şi foarte important să aibă un interlocutor în Europa, în Euro-Asia care să îi permită să exercite presiuni semnificative asupra Uniunii Europene. Donald Trump nu are planuri tactice, nu are programe de acţiune pe zile, însă cu siguranţă are o viziune globală, care se originează mai curând în secolul al XIX-lea, în secolul imperiilor. Lui îi place să fie totul ordonat, să se ducă totul în termenii relaţiilor personale ca şi legăturile dinastice şi să aibă foarte puţini interlocutori.

Un continent precum Europa plin de dilme morale, de constrângeri politice, de necesitatea consensului îl oboseşte şi îi strică coerenţa acestor planuri. Aşa că, e mai profitabil să ai o înţelegere între imperii. 

Marius Pancu: Am văzut că liderii europeni s-au coalizat şi susţin în continuare Ucraina, îl susţin pe Volodimir Zelenski. În condiţiile reale de pe front şi în ceea ce priveşte această susţinere diplomatică ce trebuie să se traducă până la urmă şi în ajutor financiar şi militar, ce ar însemna o pace benefică pentru România şi pentru partea de Est în Ucraina? 

Cosmin Popa: În absenţa unui contingent european mai mult decât semnificativ care să se interpună între Rusia şi ceea ce va urma să fie statul ucrainean independent, post război, suntem într-o situaţie dramatică de securitate.

Prezenţa acestui contingent militar este singura garanţie că Europa va cumpăra, cu ghilimelele de rigoare, ceva timp pentru întărirea propriilor capacităţi militare şi să se poată discuta de o manieră responsabilă şi aşezată cu privire la existenţa unui scut nuclear european. Pentru că lecţiile pe care noi toţi le tragem din ceea ce se întâmplă în ultima perioadă este că "tovarăşii" de la Phenian au avut dreptate atunci când s-au pus sub scutul propriu nuclear în pofida sancţiunilor. Căci, este evident că nu poţi forţa prin astfel de manevre o schimbare de regim, într-o astfel de ţară, care are un astfel de arsenal nuclear şi asemenea capacităţi de livrare a bombelor nucleare.

Este inevitabil ca în Europa să înceapă discuţiile legate de un scut nuclear european şi gândiţi-vă cu ce drept şi cu ce temei politic şi moral ar fi împiedicat o ţară ca Ucraina să nu regrete cedarea armelor nucleare din 1994, să se gândească la recâştigarea unui astfel de potenţial de apărare. Cam aici stăm.

Sigur că nimeni nu ne spune astăzi că NATO e mort, deşi el este mort. Sigur că această veste ca să nu producă panică vine treptat, în bucăţele foarte mici. Însă, în momentul de faţă, semnele arată că suntem în mijlocul unei catastrofe sau încă se mai poate face ceva este cel legat de prezenţa trupelor europene de menţinere a păcii pe linia de demarcaţie a viitorul acord, oricât de nedrept ar fi el. Pentru că acum este mai importantă menţinerea unei Ucraine independente decât orice teritoriu şi mai importantă inclusiv pentru Ucraina, nu numai pentru Europa sau ţări ca România. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰