Video Miza vizitei ministrului austriac de Interne în România şi când am putea intra cel mai devreme în Schengen. "Dacă avem noroc"

• Specialiştii sunt pesimişti în legătură cu şansele României de a obţine în 2023 aderarea la Spaţiul Schengen.

Cifrele Romaniei, coroborate cu cele ale FRONTEX, diferă: ţara noastră susţine că pe la noi au fost cu 43% mai puţine încercări de intrări ilegale anul trecut. Karner insistă că 80.000 dintre cei 110.000 de migranţi ilegal de anul trecut nu au fost înregistraţi în nicio ţară europeană, deci sistemul e la pământ.

Culmea ironiei, şeful Vămilor din România a fost reţinut de DNA pentru trafic de influenţă tocmai în ziua în care oficialul austriac venea să ne arate obrazul pentru fluiditatea de la frontiere. În acest context, oficialul austriac nu riscă să dea vreo dată clară a aderării la Spaţiul Schengen, dar ne asigură că va colabora strâns cu Bucurestiul. Gerhard Karner vine cu două variante: ori poliţiştii români vin la specializare în Austria, ori colegii lor austrieci vin în România ca să-i pregătească. 

Tudor Dan Ancuţa, consilier politic în Parlamentul Germaniei şi expert în spaţiul german, a analizat întreaga situaţie, în exclusivitate pentru Observator.

Iată cele mai importante declaraţii făcute de Tudor Dan Ancuţa:

- Mesajul primit este că, pe de o parte, mai durează cu Schengen-ul, iar pe de altă parte că Gerhard Karner nu a venit la Bucureşti cu intenţia să ne dea un mesaj bun, ci să îşi ducă, practic, mai departe războiul cu Comisia Europeană.

- Acest război există din faptul că Austria a tot militat pentru acest pact pentru migraţie şi azil european. A militat ca politicile europene în acest domeniu să se modifice. Austria are probleme cu extrema dreaptă, din punct de vedere politic, care militează mult pe acest subiect şi atunci vorbim despre o temă importantă în ţară. România, ca şi Bulgaria, a picat drept ţap ispăşitor din această cauză.

- Să credem că doar pentru nişte alegeri regionale Austria bloca un proces pe care majoritatea Europei îl promovează pentru România şi Bulgaria este greşit. Au avut alegeri în Austria Inferioară şi despre asta s-a vorbit la sfârşitul anului trecut, că din cauza lor n-am fost primiţi. Apoi au mai urmat două rânduri de alegeri, inclusiv Salzburg acum, săptămâna trecută, şi vedem că mesajul cu care a venit Karner la Bucureşti nu a fost absolut deloc schimbat. Avem cale lungă. A zis că mai e o cale lungă până să putem intra. Motivul este, desigur, că alegerile nu se termină cu aceste alegeri regionale. Dacă e vorba să faci campanie electorală pe un subiect, îl duci până la capăt, iar ei au alegeri federale anul viitor, sunt şi alegeri europarlamentare şi, cel puţin până la europarlamentare, acesta este un subiect de discuţie. 

- Şi dacă Austria zice, mâine, "Da, acceptăm România", România tot nu intră, pentru că Olanda încă refuză Bulgaria şi şi Austria nu trebuie să accepte doar România, trebuie să accepte şi Bulgaria. Suntem la pachet şi acesta este un lucru care, practic, este imposibil de schimbat. Să ne concentrăm doar pe ce face Austria este o greşeală, cât timp mai este şi Olanda şi cât timp nu luăm în calcul ce se întâmplă şi în Bulgaria.

- Varianta decuplării de Bulgaria este probabil cea mai nefezabilă din cauză că, pe de o parte, dacă ne decuplăm de Bulgaria, trebuie să creăm o nouă graniţă Schengen cu Bulgaria. Pentru că dacă vrem să intrăm în Schengen şi nu mai suntem cuplaţi cu bulgarii, ne lipseşte toată graniţa sudică şi asta necesită investiţii mari, necesită personal, necesită controale noi, pentru că, dacă trebuie să creăm această graniţă de la zero, nu mai îndeplinim condiţiile tehnice până nu vin să facă verificări din nou. Nu a fost niciodată gândit ca România şi Bulgaria să intre separat în Schengen. De asta am intrat împreună şi în Uniunea Europeană, am avut MCV împreună, intrăm şi în Schengen împreună. 

- Informaţia ajunge mai ales într-o cancelarie care este foarte implicată în acest subiect. Partea austriacă o să afle tot ce mişcă la graniţele noastre, din punct de vedere politic, mai ales dacă este arestat un demnitar al ţării. Cât modifică această informaţie calculele cancelariei din Austria sau, în general, cum modifică jocul politic nu cred că influenţează prea tare pentru că graniţele României nu stau într-un singur angajat sau într-un singur şef de instituţie. Până la urmă este important dacă instituţiile merg per total şi cred că asta este dat chiar dacă şeful vămilor este arestat mai ales pentru fapte care s-au întâmplat înainte de mandatul actual. 

- România are suficiente de făcut. Pe de o parte, continuarea acţiunilor diplomatice în Austria, sporirea lor, pentru că ele au început, în mare parte, la finalul anului trecut, când deja era un pic prea târziu. Activarea altor cancelarii. Am văzut, când a venit cancelarul Scholz la Bucureşti a fost un semnal bun, un semnal pozitiv, dar trebuie ceva mai mult. Trebuie ca România să facă lobby ca ceilalţi să pună presiune pe Austria. Dacă nu se întâmplă asta, nu avem şanse, mai ales nu anul acesta, să intrăm în Schengen. 

- România intră în Schengen la 1 ianuarie 2025, dacă avem noroc. Adică să se ia decizia în 2024 şi în 2025 să intrăm în Schengen, la începutul anului. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰