Video Analist, despre "independenţa solidară" anunţată de Nicuşor Dan: Un concept "destul de găunos"
Preşedintele Nicusor Dan a prezentat în Parlament cel mai important document al României, la fix şase luni de la preluarea mandatului. În Strategia Naţională de Apărare a ţării au prioritate întărirea capacităţilor militare în faţa crizelor internaţionale multiple şi securitatea la Marea Neagră. Un prim pas a fost deja făcut, pentru că Armata Română a semnat un contract de peste 625 de milioane de euro cu Guvernul Franţei pentru achiziţionarea de lansatoare portabile şi rachete antiaeriene Mistral.
Strategia Naţională de Apărare accentuează faptul că acţiunile ostile ale Rusiei reprezintă principala ameninţare, pentru că Moscova va intensifica acţiunile hibride împotriva statelor NATO, implicit şi împotriva României.
Asta, mai ales pentru a testa reacţia Alianţei Nord-Atlantice. Cu toate acestea, Nicuşor Dan a minimizat incidentul de marţi, când o dronă a Rusiei ne-a survolat spaţiul aerian aproape 4 ore, a ieşit de pe radare şi n-a putut fi doborâtă pentru că era prea riscant pentru populaţia civilă. În opinia şefului statului, este vorba despre o intrare accidentală, care se întâmplă şi în alte ţări din Europa, de-a lungul şi de-a latul. Sunt chestiuni tehnice, a spus Nicusor Dan.
Preşedintele României este decis să prioritizeze şi lupta împotriva marii corupţii, de care va fi responsabilă o divizie special înfiinţată în cadrul SRI. Nicuşor Dan nu este, însă, mulţumit de activitatea ANAF, deşi inspectorii şi-au intensificat controalele. În opinia sa, aceştia fac doar 15-20 la sută din cât ar putea.
Cât priveşte percepţia populaţiei care acuză faptul că măsurile de austeritate ale Guvernului o vizează în primul şi în primul rând, preşedintele Dan susţine că este cât se poate de realistă. În consecinţă, este convins că premierul Bolojan va reuşi să facă reduceri de cheltuieli şi în administraţia publică, indiferent cât se mult se va opune PSD.
Nicuşor Dan a şi stat alături de Ilie Bolojan la masa dedicată Guvernului, deşi ar fi putut alege un loc separat pentru preşedinte. Una peste alta, şeful statului a şi adus mai multe explicaţii despre conceptul la care ne-am uitat cu atenţie în tot acest timp de dezbatere publică: independenţa solidară.
Nicuşor Dan spune că acţiunile statului strebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, asta tradus în plan internaţional în afirmarea interesului care corespunde acestei identităţi. Desigur, discursul preşedintelui a fost marcat de incidente, pentru că Opoziţia s-a dovedit cât se poate de vocală. Mai mult, liderul AUR consideră că Nicuşor Dan a dat dovadă de lipsă de respect şi desconsiderare a Parlamentului, pentru că - după terminarea alocuţiunii - şeful statului a părăsit sala, fără să mai asiste la dezbatererea cu privire la Strategia Naţională de Apărare, care oricum a fost votată inclusiv de Opoziţie. Am analizat întreaga situaţie alături de Răzvan Petri, politolog, cofondator Politica la Minut.
Marius Pancu: Am primit mai multe explicații cu privire la conceptul acesta la care ne tot uitam și ne tot întrebam ce o fi vrând să spună Nicușor Dan, cu independența solidară, și ne spune așa Acțiunile administrative ale statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea tradusă în plan internațional în afirmarea acestei identități. Dacă mă uit totuși la oamenii, la fel în care văd lumea oamenii de aici, vreo 40% văd lumea în culorile aurite ale Partidului Populist Extremist AUR. Ce poate să însemne asta dacă suprapunem cele două explicații și concepte?
Răzvan Petri: Eu recunosc că n-am înțeles exact ce înseamnă acest concept, pentru că el este unul pe care îl pot numi destul de găunos, de gol de conținut. Și, cum spun experții în securitate, poate fi chiar intenționat lăsat acest loc gol tocmai pentru că el poate fi umplut de către opoziție sau putere, de către diferiți actori cu conținutul pe care îl doresc. E posibil ca președintele să-și fi dorit chiar acest lucru.
Poate fi interpretat inclusiv de către tabăra suveranistă cu care chiar președintele spune că s-a luptat în campanie și se luptă în continuare, dar încearcă acum să se facă pace. Și încearcă să arate că introduce elemente din retorica suveranistă în strategia de apărare a țării, primul document de viziune pe care președintele îl prezintă în acest mandat. Deci poate să fie nu o capitulare, ci o încercare a președintelui de a oferi concesii unei taberi din societate. Eu suspectez că strategia pe care o are, uitându-mă la declarațiile din ultimele luni, este una de pace socială. Și încearcă să facă această pace, dând totuși credit unor concepte pe care le aduc cei din tabăra suveranistă.
Personal, cred că nu este o strategie care să funcționeze dacă ea nu este urmată și de alți pași, de măsuri concrete și de un discurs care se ducă dincolo doar de acceptarea necritică a unor teme aduse sus pe scena politică de către tabăra suveranistă. Și cred că e periculos să lăsăm un concept așa neexplicat acolo.
Dincolo de mesajul politic, au explicat și experții în securitate că dacă nu îl definim cum trebuie, nu putem aloca resurse ca să ajungem la acel obiectiv de independență solidară.
Deci dacă lăsăm așa gol de conținut, instituțiile statului nu vor ști exact ce să facă ca să atingă acel obiectiv, unde să aloce resurse și va fi în competiție una cu alta pentru propria interpretare a acelui concept. Deci există și pericole practice să-l lăsăm așa.
Marius Pancu: Concesia asta a și înduplecat AUR să voteze strategia? Sau cum vă explicați jocul acesta: AUR, condamnăm persoana lui Nicușor Dan, dar votăm strategia elaborată de Nicușor Dan.
Răzvan Petri: Este foarte posibil să fie mușcat, să fie înțeles ceea ce a vrut să spună preşedintele, dar este și posibil, pe de altă parte, să fie o strategie deliberată. AUR poate arăta că totuși e critică, dar pot să fie parteneri la guvernare. De ce spun asta? Pentru că s-a vehiculat de mai multe ori în spațiu public varianta posibilă a unui guvern PSD-AUR. AUR e posibil să arate că poate totuși în momente critice de viziune națională, de proiecte mari, să contribuie activ, dar, desigur, pot să mă înșel, pentru că aici și speculăm, că nu știm exact care este strategia.
Poate să fie și o incoerență cu care ne-a obișnuit AUR de altfel, o neconcordanță între acțiuni și discurs, o disonanță pe care am văzut-o de foarte multe ori în spațiu public la tabăra suveranistă și nu m-ar surprinde să fie pur și simplu o colaborare, de fapt, cu forțele mainstream și doar discursul să fie cel combativ.
Deci nu știu dacă este o strategie deliberată, dar putem să ne explicăm în mai multe moduri și nu m-ar surprinde ca niciuna sau toate să fie concomitent adevărate, pentru că, din nou, aceste partide rare au soluții sau strategii foarte coerente.
Marius Pancu: Președintele vine în fața Parlamentului și ne spune cât de mare e amenințarea Rusiei. Ne vorbește în documentul acesta despre faptul că trebuie să ne pregătim pentru un război de lungă durată la granițele noastre și de mare amploare. Pe de altă parte, după ce toți politicienii în frunte cu Ministrul Apărării se dădeau de ceasul morții că am avut această dronă în spațiul aerian românesc, ne spunea Ministrul Apărării că avem cele mai bune legi din lume, că așa ar fi dorit ca piloții să doboare drona, nu s-a întâmplat. Vine președintele astăzi și ne spune că a fost un accident și că toate incursiunile cu dronă în România au fost accidentale, vreo 13-14 la număr deja. Ce să mai înțelegem de aici? Care este miza unor astfel de mesaje ale președintelui Nicușor Dan sau dacă n-au ele o miză, care e efectul în populație?
Răzvan Petri: Da, aici sunt multe lucruri de spus și este destul de complicat, pentru că vedem pe de-o parte un ministru al Apărării și o ministră de Externe care par mai combativi și își doresc ca România să aibă o voce mai asertivă pe plan internațional și vedem în declarațiile Oanei Țoiu și al ministrului Moșteanu faptul că așa ar dori să fie mai duri cu Rusia, inclusiv prin doborârea unor drone. Desigur, aici și domnul Moșteanu spune că așa ar fi dorit ca piloții să doboare dronele, dar până la urmă el este ministrul și deciziile acestea se pot lua și trebuie să fie luate la nivel politic, nu trebuie să fie lăsate doar la nivelul pilotului, care desigur poate să-i fie frică de repercusiuni politice în cazul în care misiunea nu are succes.
Dar lăsând asta la o parte, președintele aici pare să aibă din nou tonul împăciuitor. Și nu este prima dată, pentru că câteva zile înainte, în momentul în care a ieșit planul de pace al lui Donald Trump, am văzut că România a avut cel mai delicat sau am putea spune ambiguu și diluat mesaj. A spus că România urmărește cu atenție și îngrijorare, am văzut că este de altfel o sintagmă pe care o folosea și fostul președinte și de aici s-a făcut legătura și cu celalalt mandat al lui Klaus Iohannis, în care din nou a diluat foarte mult mesajele de politică externă ale României și vedem că și președintele aici pare să urmeze aceeași cale, continuând practic mandatul lui Klaus Iohannis în ceea ce înseamnă tonul pe care România îl ia în relațiile internaționale.
La fel s-a întâmplat și în cazul dronei. Am văzut că Nicușor Dan vine să domolească puțin această efervescență din jurul ideii de incursiuni ale dronelor în România. Aș vrea să văd pe ce se bazează când spune că aceste dronele au venit doar ca urmare a unui accident, pentru că am văzut incursiuni în Polonia, în alte țări, în state baltice și inclusiv în România și nu pot să fie toate greșeli.
Marius Pancu: Și niciun alt oficial în niciuna dintre aceste țări pe care le-a pomenit nu le numește accidente, dimpotrivă, toți le numesc provocări ale Rusiei.
Răzvan Petri: Exact. Sunt numite direct provocări ale Rusiei. Ba chiar astăzi Ministerul de Externe al Germaniei a ieșit și a spus clar că serviciile de informații din Germania ne dau informații cum că Rusia s-ar pregăti pentru un război până în 2029, o afirmație foarte gravă asumată de Ministerul de Externe din Germania.
Și mai mult decât atât, vedem că țări mai mici decât noi și mult mai expuse pericolului rusesc, precum țările baltice, au un ton mult mai asertiv la adresa Rusiei și lucrul acesta este evident în toate declarațiile. Ba chiar premierul Poloniei a ieșit, după planul propus de Donald Trump, să spună că nu se poate face pace fără Ucraina și că nu există pace injustă. Pentru că o pace injustă nu este nici în interesul României. Și aici mi-aș dori ca președintele României să fie mult mai asertiv când spune astfel de lucruri, când iese ca reacție la ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că este și în interesul României ca în Ucraina să încheie o pace, desigur, și toată lumea își dorește pace, dar o pace justă, în care agresorul nu este recompensat pentru agresiunea pe care a început-o în 2022.
Marius Pancu: Cât din strategia de apărare, așa cum ați auzit-o enunțată astăzi, și mă rog, văzut și în documentul pe care l-a pus în dezbatere publică administrația prezidențială în urmă cu câteva săptămâni, cât la sută vi se par vorbe goale, cât măsuri cu potențial real de implementare?
Răzvan Petri: Aici sunt și aspecte pozitive. Cum spuneam, faptul că există un nivel de ambiție mai mare decât în celelalte strategii. Se spune că România își dorește să devină a doua forță militară din Estul Europei, că ne dorim să fim mai asertivi la nivel regional. Lucrurile astea sunt bune.
Faptul că ne dorim ca Securitatea la Marea Neagră să fie o prioritate, lucrul ăsta este realizabil. Sunt lucruri care trebuie luate în serios. România lucrează la un hub la Marea Neagră și lucrul acesta este foarte important și sunt niște lucruri care nu sunt finalizate de foarte multă vreme și avem șansă să le finalizăm. Unde sunt vorbe goale? Cum spuneam și la început, conceptul de independență solidară, dacă nu este clarificat, acesta rămâne doar un statement politic și mai puțin un obiectiv de securitate.
Dar unde sunt într-adevăr îngrijorat? Este legat de introducerea corupției din nou în strategia națională de apărare a țării, pentru că știm că SRI au mai fost implicate în astfel de activități, știm de asemenea că nu avem director civil, dar dincolo de director civil, România nu are un control democratic adecvat asupra serviciilor secrete, în sensul în care controlul parlamentar, de exemplu, nu funcționează și știm, am văzut chestia asta.
Rapoartele SRI sunt adoptate din oficiu, în momentul în care sunt prezentate în comisii, până nu avem un control parlamentar cum trebuie. Nu știm ceea ce face SRI, știm de astfel din investigații de presă, că SRI are și interese economice pe piața liberă. Nu putem fi siguri că SRI își va respecta mandatul și tot ce va face va fi să colecteze astfel de date, cum spunea și președintele, pe care mai apoi se le oferă organelor care se ocupă cu anchetele penale. Deci aici sunt foarte sceptic și aș prefera ca SRI să nu facă acest lucru, ci civilii să se ocupe cu marea corupție.
Marius Pancu: Chiar și cu acest amendament că se va înființa o divizie specială la SRI?
Răzvan Petri: Chiar și cu acest amendament, pentru că acea divizie specială este în continuare în subordinea directorului SRI, iar directorul SRI are mult mai multe putere decât ar trebui într-o democrație funcțională. Și din nou aici e vorba despre un concept foarte important, controlul democratic, adică nu doar control civil, pentru că există control civil, să spunem, și în alte state autocrate.
E vorba de control democratic, adică împărțirea controlului asupra serviciilor între mai multe puteri din stat, între guvern care face bugetul, parlament care are putere de control și președintele care numește directorul. Și aici, de exemplu, controlul parlamentar nu funcționează, cum spuneam, și am văzut relații acestea simbolice în care comisia merge la directorului SRI, nu directorului SRI vin la parlament, cum ar trebui o relație.
Este un moment simbolic, arată de fapt că controlul este aproape inversat, putem spune acest lucru. Deci, până nu se rezolvă aceste probleme, chiar poate să se creeze o divizie, un departament, orice. Sunt sceptic că va funcționa și că nu va avea ceva chiar mai mult rău și că anumite interese politice vor fi servite prin acea divizie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
