Video Iancu Guda, despre tichetele de masă: "Valoarea lor trebuie crescută. Inflația se va duce spre 10%"
Specialistul economic al Observator, Iancu Guda, ne vorbește, astăzi, în cadrul rubricii IQ Financiar, despre beneficiile extrasalariale, alături de Lelia Mancaș, reprezentantul cele mai mari platforme de beneficii de acest gen la nivel global.
Iancu Guda: Continuăm discuția cu Lelia Mancaș despre beneficii extrasalariale. Am văzut ce caută românii față de tendințele globale. Preferă mai mult timpul liber, asigurările și training-urile, iar cei mai seniori caută stabilitate. Și aș vrea să înțelegem, Lelia, care sunt impozitele pentru aceste beneficii extrasalăriale, pentru că sunt mai mici și asta e bine și pentru angajator și pentru angajat. Exemple concrete, te rog.
Lelia Mancaș: Da, avem o gamă variată de beneficii extrasalariale, cu diferențe în ceea ce privește taxarea acestora. De exemplu, pensiile private, asigurările medicale, cursurile de dezvoltare profesională și abonamentele de sport sunt taxate cu zero, bineînțeles într-o anumită limită de sumă pe an. De asemenea, avem alte beneficii taxate preferențial, respectiv cu un procent mai mic, cum ar fi cardurile de masă, cardurile de vacanță și cardurile culturale, care sunt taxate, așa cum spuneam, cu un procent mai mic, și totodată cardurile cadou care pot fi oferite angajaților de către companii, cu ocazia anumitor momente din an, cum ar fi Crăciunul, Paștele, 8 Martie și 1 Iunie.
Cum arată coșul de cheltuieli al unei familii
Iancu Guda: Fantastic. Practic, mă gândeam, pe măsură ce spuneai, la cum arată coșul de cheltuieli al unei familii și ai atins mâncare, sănătate, educație, vacanțe, concedii, pensii private, deci soluții de economisire și investiții, și atunci dacă îi dai omului un salariu brut de 1.420, el rămâne în buzunar cu net 1.000 și ce face cu banii? Exact asta: mâncare, sănătate, training-uri, concedii etc. Dar, practic, taxele sunt mai mari și te bucuri de mai puține astfel de servicii, de astfel de produse, și angajatorul plătește mai mult, angajatul primește mai puțin net, ca experiențe și ca servicii și produse. Și aceste facilități, Lelia, acum vin și te întreb. De exemplu, ai spus de tichete de masă, cât este valoarea lunară?
Lelia Mancaș: În momentul de față, valoarea maximă, prin lege, este de 40,18 lei.
Iancu Guda: Și am văzut că indexarea acestor etichete nu ține pasul cu inflația, deci e o preocupare. Inclusiv discutam pentru pensii private. La pilonul 3, 450 de euro a rămas de 15 ani la fel. Deci undeva ar trebui găsit un sistem corelat ori cu salariul, ori cu inflația. Și, de asemenea, aș vrea să înțelegem impactul în economie pe ansamblu, pentru că o să trecem la a doua întrebare. Până la urmă, oamenii poate să creadă: dacă sunt taxate mai puțin, nu suferim noi la buget ca atare, toată România suferă?
8 din 10 angajați spun că tichetele de masă îi ajută să-și crească puterea de cumpărare
Lelia Mancaș: O să-ți spun în primul rând despre angajați și cum văd ei tichetele de masă. 8 din 10 angajați spun că tichetele de masă îi ajută să-și crească puterea de cumpărare. Iar în contextul în care ne aflăm acum, cu inflație crescută, cu prețurile care au crescut, cu TVA-ul care a crescut, am observat și din ceea ce am văzut din studii, prețurile pentru masa de prânz au crescut, iar angajații spun că în momentul de față nu le mai ajung sumele pe care le au disponibile, le cheltuie practic în primele două săptămâni din lună, din momentul în care sunt încărcate cardurile, pentru mâncare.
Iancu Guda: Iată, confirmi, exact ce spuneam, că valoarea tichetelor trebuie crescută pentru că inflația a crescut deja la 8% și se va duce spre 10%, conform estimării BNR. Spune-mi de impact în economie fiscală.
Lelia Mancaș: În ceea ce privește impactul în economie, la fel studiile arată că pentru beneficiile extrasalariale avem un multiplicator de 1,5 datorat circulației acestor tichete în economie. Pentru că, de exemplu, tichetele de masă se cheltuie în magazinele alimentare, tichetele de vacanță în hotelurile din România, tichetele culturale la fel. Totul rămâne, practic, în economia din România.
Iancu Guda: Aici e cheia: dacă îi dai salariul, omul cu banii se poate duce în Grecia și cheltuie acolo. Dacă îi dai aceste beneficii extrasalariale, chiar dacă ai facilități fiscale, omul cheltuie în România și pentru fiecare 1 leu beneficiu fiscal, de fapt, valoarea adăugată în economie se întoarce 1,5 lei. De fapt, nu pierdem ca societate, ci câștigăm. Foarte interesant și genul de soluție care crește bunăstarea noastră a tuturor. Mulțumim, Lelia Mancaș, pentru că ai fost la IQ Financiar.
Lelia Mancaș: Mulțumesc și eu pentru invitație.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
