UE a publicat Raportul privind Statul de Drept. Constatările despre România şi răspunsul Ministrului Justiţiei

Ţările Uniunii Europene ignoră din ce în ce mai mult cererile Bruxelles-ului de a combate corupţia, de a îmbunătăţi libertatea presei, de a ridica standardele justiţiei şi de a face faţă altor ameninţări la adresa societăţii democratice, potrivit raportului oficial publicat marţi, citat de News.ro.

Raportul arată că ţările UE au implementat integral sau au înregistrat „progrese semnificative” în ceea ce priveşte doar 18% din recomandările Comisiei, comparativ cu o rată de succes de aproape 20% anul trecut şi de peste 25% în 2023. În ansamblu, nu s-au înregistrat "progrese" sau s-au înregistrat "progrese limitate" în ceea ce priveşte 43% din toate recomandările formulate de Comisie în ultimul an.

Comisarul european pentru democraţie, Michael McGrath, a declarat că oficialii de la Bruxelles elaborează în prezent planuri pentru a consolida respectarea normelor de către ţările UE, impunând respectarea standardelor statului de drept ca o condiţie pentru a beneficia de finanţare din bugetul blocului de 1,2 trilioane de euro. Comisia urmează să prezinte proiectul de buget – care acoperă perioada de şapte ani începând din 2028 – pe 16 iulie.

În declaraţiile sale de marţi, McGrath a afirmat că "cele mai îngrijorătoare" părţi ale raportului de 800 de pagini sunt cele în care ţările nu au înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte recomandările Comisiei din ultimele 12 luni. "Când te uiţi la recomandările şi evaluarea de anul trecut, unde se constată că nu s-au înregistrat progrese, este evident că acest lucru este îngrijorător", a spus McGrath. "Desigur, acest lucru va fi criticat în anumite cercuri, în special de cei care se simt criticaţi în rapoarte, dar noi am încercat să ne bazăm pe dovezi şi fapte în tot ceea ce am prezentat", a declarat comisarul. El a avertizat că s-a „restrâns” spaţiul de funcţionare al organizaţiilor societăţii civile, inclusiv al grupurilor profesionale care reprezintă judecătorii, procurorii şi jurnaliştii.

Constatări în cazul României 

Paşi importanţi au fost făcuţi de România pentru finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, care au abordat preocupările legate de independenţa, calitatea şi eficienţa sistemului de justiţie. Sunt explorate măsuri legislative pentru a consolida în continuare garanţiile referitoare la independenţa procurorilor de rang înalt şi a poliţiei judiciare, iar o evaluare a punerii în aplicare a legilor justiţiei va fi luată în considerare de Ministerul Justiţiei după o perioadă suficientă de timp de la adoptarea lor, ţinând seama de necesitatea menţinerii stabilităţii cadrului juridic

Transparenţa jurisprudenţei privind sancţiunile disciplinare s-a îmbunătăţit, datorită eforturilor de sensibilizare. Ministerul Justiţiei s-a arătat deschis să îşi adapteze reforma sistemelor informatice în instanţe pentru a garanta independenţa judiciară. Au fost depuse unele eforturi suplimentare făcute pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv prin noi recrutări, în ciuda restricţiilor bugetare. Au fost luate mai multe iniţiative pentru a facilita accesul la asistenţă juridică. Durata procedurilor a crescut în comparaţie cu anii anteriori.

Punerea în aplicare a Strategiei anticorupţie 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun şi o nouă strategie este în curs de pregătire, pornind de la evaluarea ex-post a strategiei actuale. Autorităţile menţin un bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt. Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripţie, instanţele naţionale au închis multe cazuri de corupţie şi au anulat condamnările.

Au fost luate măsuri suplimentare în legătură cu sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor în sistemul judiciar. Actualizarea cadrului legislativ privind integritatea este în discuţie, fiind în curs de elaborare un proiect de lege. Agenţia Naţională de Integritate şi-a menţinut eforturile în gestionarea conflictelor de interese şi a declaraţiilor de avere, însă o hotărâre a Curţii Constituţionale va obliga România să reevalueze ceea ce a fost considerat un sistem puternic.

Au fost luate unele măsuri iniţiale pentru a introduce norme de reglementare a lobby-ului pentru membrii Parlamentului, iar legislaţia pentru îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice rămâne în aşteptare în Parlament.

Corupţia şi frauda au fost identificate de autorităţile naţionale ca riscuri în procesul de achiziţii publice, unele măsuri fiind în curs de aplicare pentru a le contracara.

Nu au fost luate măsuri pentru a consolida guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media. Finanţarea mass-media private de către partidele politice şi autorităţile de stat a condus la o creştere a publicităţii politice netransparente. În timp ce Consiliul Naţional al Audiovizualului va beneficia de mai multe resurse umane şi de un nou sistem IT mult aşteptat, informaţiile privind proprietatea mass-media în afara sectorului audiovizual sunt încă insuficiente. Actorii media nu au ajuns încă la un acord privind autoreglementarea. Problemele privind transparenţa şi accesul la informaţii rămân nesoluţionate, în aşteptarea discuţiilor privind un nou Cod de procedură administrativă.

Ameninţările şi cazurile de hărţuire a jurnaliştilor rămân o problemă, iar presiunea politică asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor.

S-au luat unele măsuri pentru a îmbunătăţi consultările publice, în timp ce o serie de deficienţe rămân. Impredictibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale guvernului, problemele legate de calitatea legislaţiei şi povara reglementărilor rămân principalele preocupări pentru întreprinderi şi organizaţiile societăţii civile. Alegerile prezidenţiale au fost repetate în 2025, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale de a anula primul tur de scrutin desfăşurat în 2024.

Se aşteaptă încă o decizie finală privind acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului. A fost adoptată o strategie pentru o guvernare deschisă pentru a răspunde provocărilor tot mai mari pentru organizaţiile societăţii civile.

Recomandări în cazul României

Comisia Europeană a constat în cazul României că, în privinţa recomandărilor formulate în Raportul pe 2024 privind statul de drept, a făcut "progrese semnificative" în ceea ce priveşte finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, inclusiv prin consultări şi evaluări în vederea îmbunătăţirii în continuare a legilor justiţiei. De asemenea, a făcut "unele progrese suplimentare" în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene referitoare la resursele pentru sistemul de justiţie.

Tot "unele progrese suplimentare" a făcut în ceea ce priveşte luarea de măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a asigura investigarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.

De asemenea, s-au făcut "unele progrese" în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei. În schimb, Comisia a constatat că România nu a făcut "niciun progres" în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.

De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte consolidarea normelor şi mecanismelor de consolidare a conducerii independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene cu privire la serviciile publice de media.

Nu s-au înregistrat progrese nici în ceea ce priveşte continuarea procesului de obţinere a acreditării pentru două instituţii naţionale în domeniul drepturilor omukui, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

Astfel, României i să recomandă:

• Adoptarea de măsuri legislative pentru consolidarea garanţiilor în vederea asigurării independenţei procurorilor de rang înalt şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.
• Să ia măsuri pentru a asigura investigarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.
• Introducerea de norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului şi asigurarea eficacităţii sistemului de declarare a averilor.
• Intensificarea eforturilor de consolidare a normelor şi mecanismelor de sporire a conducerii independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind mass-media în serviciul public.
• Intensificarea eforturilor pentru a limita utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale guvernului şi pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
• Continuarea procesului de obţinere a acreditării pentru Centrul naţional pentru Drepturile Omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

Răspunsul României la constatările raportului UE

"Astăzi, 8 iulie, Comisia Euopeană a publicat cel de-al şaselea Raport privind Statul de Drept. Reamintim faptul că Ministerul Justiţiei a susţinut de la bun început instituirea acestui mecanism general aplicabil, care evaluează statele membre ale Uniunii Europene pe baza aceloraşi standarde", a transmis, marţi, Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.

"Ca şi în anii precedenţi, Ministerul Justiţiei a cooperat în mod transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiţiei, fapt reflectat în Raportul privind Statul de Drept – ediţia 2025", se mai arată în comunicatul citat de news.ro.

Pluralismul şi independenţa mass-media

Ministerul de Justiţie se referă şi la Proiectul de lege de transpunere a Directivei anti-SLAPP (Directiva 2024/1069 privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică), elaborat de Ministerul Justiţiei, care a parcurs procedura transparenţei şi au fost organizate consultări publice. Acesta extinde protecţia şi garanţiile procedurale cuprinse în directivă la cauzele interne.

"Raportul privind statul de drept – ediţia 2025 notează în mod obiectiv progresele substanţiale înregistrate de România în domeniul justiţiei şi al cadrului anticorupţie. În mandatul meu, voi menţine ritmul reformelor iniţiate în scopul menţinerii stabilităţii şi independenţei sistemului judiciar, precum şi pentru asigurarea unei înalte calităţi a actului de justiţie, în beneficiul cetăţenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar şi dialogul onest şi deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exerciţiului privind Statul de Drept", a declarat ministrul Justiţiei, domnul Radu Marinescu.

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeană în anul 2020. România a sprijinit în mod activ instituirea acestui mecanism, care tratează statele membre pe picior de egalitate şi realizează, anual, o analiză a realităţilor din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizaţi (sistemul judiciar, cadrul anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media, sistemul de control şi echilibru al instituţiilor statului).

Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv, menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre şi să impulsioneze reformele necesare la nivel naţional.

Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.

Ministerul Justiţiei este coordonatorul, la nivel naţional, al Mecanismului anual privind Statul de Drept. Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept a ridicat serioase îngrijorări cu privire la lipsa progreselor înregistrate în mai multe ţări şi a constatat că Ungaria, în special, nu a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte toate recomandările-cheie formulate în urmă cu un an, cu excepţia uneia, relatează POLITICO, citat de News.ro

În ceea ce priveşte România, cele mai mari deficienţe le înregistrează la capitolul presă independentă şi reglementarea lobby-ului în cazul parlamentarilor, dar i se recomandă totodată ”asigurarea eficienţei sistemului de declarare a averilor”.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰