Magistrații atacă legea salarizării: "Va submina Justiţia". Pîslaru: Și-au crescut salariile mult peste grilă

Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial, Consiliul Superior al Magistraturii susţine că legea salarizării, pusă ieri de Guvern în transparenţă publică, conţine soluţii normative "absurde".

CSM critică dur noua lege a salarizării

"Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei. Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept", transmite CSM.

"Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităţilor publice ale judecătorilor şi procurorilor. Se urmăreşte o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv 'diferenţa salarială tranzitorie' ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate", a completat CSM.

Conform comunicatului, în cazul promovării la o instanţă sau un parchet de nivel superior, consecinţa "absurdă" va fi scăderea drastică a drepturilor salariale, aceeaşi fiind şi consecinţa în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. "Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care şi-au început cariera cu doar un an înainte", a mai adăugat Consiliul Superior al Magistraturii.

În opinia CSM, proiectul de lege va "destabiliza iremediabil" situaţia resursei umane din sistemul judiciar. "Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului", a indicat CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii le transmite celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta "iremediabil" Justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, "destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională". CSM a anunţat că, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei Justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.

Ce prevede legea salarizării

În esenţă, noua lege a salarizării, prevede că sporurile sunt tăiate, dar salariile nu scad.  Asta pentru că angajaţii care ar avea leafa mai mică după ce le sunt eliminate bonificaţiile vor beneficia de măsuri tranzitorii care să le compenseze exact sumele pierdute în fiecare lună, timp de 5 ani, arată proiectul pus în transparenţă publică.

În plus, creşte leafa debutanţilor în mai toate joburile de la stat. Potrivit actului normativ, sporurile nu vor mai putea depăşi 20% din salariul de bază, pe lângă faptul că mai bine de jumătate dintre bonificaţii vor fi eliminate. Valoarea de referinţă după care vor fi stabilite salariile bugetarilor va fi de 4.100 de lei, însă, pentru unii bugetari, precum demnitarii, asta înseamnă creşteri ale veniturilor.

Cât îi priveşte pe judecători, ministrul interimar al Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis că au ajuns la salarii mult peste grila stabilită iniţial. Cu toate acestea, vor rămâne cu veniturile actuale.

Cu toate promisiunile de compensare până în 2031, sindicatele se tem că ar putea urma tăieri în sănătate şi educaţie, aşa că au trecut la ameninţări. Reprezentanţii bugetarilor spun că vor depune plângeri la Bruxelles, pentru că procedura impusă prin PNRR a fost ignorată, adică dialogul social nu a fost respectat. Sindicaliştii susţin că este un motiv cât se poate de serios pentru ca România să se trezească în situaţia în care i s-au blocat unele tranşe de bani europeni.

Reprezentanţii angajaţilor de la stat mai sunt deranjaţi de ceva. Dragoş Pîslaru a anunţat că legea salarizării bugetare nu va mai putea fi modificată timp de 5 ani. Vechea lege, intrată în vigoare în 2017, a fost modificată şi completată prin 43 de acte normative de la adoptare şi până în 2022.

Profesorii spun deja că noua lege nu respectă promisiunile făcute după greva generală din 2023. Şi poliţiştii ameninţă că vor protesta dacă sporurile le vor fi plafonate. Legea urmează acum testul negocierilor cu sindicatele şi al dezbaterii publice.

Cum afectează noua lege salariile judecătorilor

"Vă atrag atenţia asupra unui lucru care nu e suficient subliniat în spaţiul public: nerespectarea integrală a Legii 153, care, repet, a fost făcută printr-o supralicitare de 20 de miliarde de lei care nu existau, a condus la costuri semnificative obţinute în instanţă. Şi astea sunt date de la Finanţe. Costul tranşelor scadente aferente drepturilor obţinute prin hotărâri judecătoreşti sunt de 7,14 miliarde de lei, deci aproape s-a obţinut în instanţă cât avem noi spaţiu în acest moment pentru toată legea ca să o corectăm. Şi este foarte important să ştiţi că din total 5,95 sunt numai în justiţie. Prin urmare, colegii din justiţie, dacă noi am rămâne cu această legislaţie, aceste lucruri, aceste sume ar fi în continuare în creştere şi în continuare dumnealor ar putea să se prevaleze de inechităţi care există pe legislaţia actuală şi atunci singura cale prin care poţi să ieşi este o legislaţie unitară, pe prerogativa Executivului de a stabili legislaţia. Trebuie să înţelegeţi că, dacă nu intervenim, valoarea estimată a tranşelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 în justiţie", a declarat luni ministrul interimar al Muncii, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

"Aş vrea doar să înţelegeţi că lucrurile astea nu sunt aşa, poezie. Zilele trecute, justiţia a hotărât că diurnele de 2% pot fi date pentru că există nişte prevederi, vreo trei sau patru articole în Ordonanţa 27 din trecut, care, fiind o lege specială, are prevalenţă asupra legislaţiei generale şi au considerat şi, repet, am cerut din partea Ministerului Muncii, printr-o scrisoare formală, explicarea legală, dar bănuiesc că dumnealor, fiind din sistem, au făcut lucrurile care sunt legale. O să aştept şi eu motivarea, dar ce vreau să zic este că lucrurile astea se întâmplă pentru că nu mai ai o salarizare unitară în România. Deci, reţineţi acest aspect fundamental: costul non-reformei, pe lângă banii din PNRR, 770 de milioane, faptul că lucrurile au luat-o complet razna în materie de salarizare – şi hotărâri şi lucruri care se întâmplă de aici", a transmis Pîslaru.

De altfel, magistraţii reprezintă categoria care va "beneficia" de îngheţări de salarii, conform noii legislaţii, întrucât şi-au crescut salariile mult peste grila din vechea Lege a salarizării 153/2017.

"Aici începem să avem şi acele îngheţări şi vreau să fim foarte expliciţi, pentru că nu ne temem de lucrul ăsta. Deci, judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. Şi o spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect; există o singură putere în stat care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale că singura prerogativă a Executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit care au dus lucrurile la nivelul respectiv", a explicat ministrul.

Dragoş Pîslaru a subliniat că salariul în plată la magistraţi va scădea în medie cu 16%, însă vor primi o compensare individuală. "Noi spunem acum că, pe baza evaluării funcţiilor făcute 2 ani de zile de către Banca Mondială pe cele mai bune practici existente, există în acest moment o discrepanţă între nivelul în plată şi nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare, lucru care se vede şi aici. Încorporând lucrurile care ţin de sporuri şi aşa mai departe, menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, ai o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 lei la 19.268 lei. Întrebarea va fi: bun, asta ce înseamnă? Păi înseamnă aşa: că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grilă deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală – că e foarte important termenul – care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile. Deci, este important să înţelegem cam care sunt categoriile unde nu este echitabil în acest moment raportarea lor faţă de restul categoriei", a arătat acesta.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage