Galerie foto "S-a întors la mine într-un sicriu”. Poveştile migranţilor morţi în Canalul Mânecii. Trupurile victimelor au fost repatriate

Duminică, un avion care transporta cadavrele a aterizat pe aeroportul internațional din Erbil, capitala regiunii autonome kurde a Irakului, scrie Al Jazeera. Ambulanțele au dus apoi sicriele în orașele natale ale celor decedați. Un videoclipul difuzat de presa locală arată rudele îndurerate în timp ce sicriele erau mutate de la aeroport.

„Ultima dată când am auzit vocea fiului meu a fost când s-a urcat pe barcă. El a spus „Nu-ți face griji, mamă, voi ajunge în Anglia în curând”. Acum s-a întors la mine într-un sicriu”, a spus Shukriya Bakir, o femeie a cărui băiat a murit în accidentul maritim.

Strângându-și bastonul de piept, un bărbat în vârstă cu barbă albă a arătat pe telefon o fotografie a fiului său Afrasia, care avea doar 24 de ani. Tragedia din 24 noiembrie a fost descrisă de Organizația Internațională pentru Migrație drept cea mai mare pierdere de vieți omenești în Canalul Mânecii de când agenția ONU a început să înregistreze date în 2014.

Vieţi curmate mult prea devreme

Maryam Nuri Hama Amin, cunoscută familiei ei drept „Baran”, un nume care înseamnă „ploaie” în kurdă, avea doar 20 de ani când a pornit în călătorie, potrivit France24. Ea a fost una dintre primele victime kurde identificate în urma dezastrului. Plănuia să se alăture logodnicului ei, care se afla deja în Marea Britanie, în speranța că va avea o „viață mai bună” acolo, a declarat tatăl ei pentru la scurt timp după tragedie.

Dezastrul din 24 noiembrie, în care au murit 27 de persoane, a fost cel mai mortal din istorie, implicând migranți și refugiați care încercau să treacă canalul către Regatul Unit din Franța. Printre victime se numără șapte femei, un tânăr de 16 ani și un copil de șapte ani. Pe lângă cei 16 kurzi irakieni, cele 26 de victime identificate au inclus un kurd iranian, patru bărbați afgani, trei etiopieni, un somalez și un egiptean.

În ultimul deceniu, sute de mii de oameni au sosit în Europa de Vest cu ajutorul contrabandiștilor – fugind de conflicte, persecuții și sărăcie – în călătorii epice din Irak, Siria, Afganistan, Yemen, Sudan și din alte părți. Irakul nu mai este în război de la înfrângerea ISIS în 2017, dar șomajul în creștere și lipsa serviciilor de bază, precum și un sistem politic pe care majoritatea irakienilor îl consideră corupt și nepotist, îi fac pe mulți oameni să vădă șanse mici de a avea o viață decentă. acasă. Între timp, Regatul Unit a asistat în ultimele luni la un număr tot mai mare de oameni care fug de conflict sau sărăcie, încercând să ajungă pe țărmurile sale, sperând să obţină azil sau să găsească oportunități mai bune.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰