Veștea s-a veștejit sub ochii noștri

Luni, Veștea a urcat la tribuna Parlamentului cu un cabinet pe care l-a descris, fără urmă de ironie, drept „cea mai bună variantă pentru momentul actual". Și, iată, tot el a coborât de-acolo cu un deznodământ atât de previzibil încât până și propriul nume îl anunțase. Veștea s-a veștejit sub ochii noștri.

La Cotroceni stă un matematician. Un președinte care, la școală fiind, a strâns aur la olimpiade internaționale. Numai că, după socoteli, Nicușor Dan n-a reușit să numere până la 233. Singurul care a făcut o mișcare de AUR a fost, paradoxal, omul din colțul opus. Cât timp Cotroceniul aduna pe degete, George Simion juca șah.

„Talentul trebuie recunoscut. Ai dat șah și mat", i-a spus Kelemen Hunor. Frumusețea mutării stă în simplitatea ei: AUR n-a trebuit să facă nimic. A privit cum „trădătorii", eticheta preferată a domnului Simion, sunt trădați, pe rând, de propriile lor calcule. Iar liderul AUR a repetat zilele astea, cu o insistență suspectă, faptul că partidul lui e „pro-occidental".

Curios obicei, să spui obsesiv exact lucrul de care lumea se îndoiește. Au mai fost și victimele lăcomiei. „Puciștii" din PNL, cei care au pariat că pot avea și fotoliul și partidul. Ei au rămas, vorba românului, cu buza umflată. La congresul de duminică, Bolojan a făcut curățenie cu mătura. Puciul s-a întors împotriva puciștilor. Restul serii de luni a alunecat în melodramă.

Domnul Simion a urcat la tribună, s-a împiedicat în propriile cuvinte și a recitat o poezie. Pentru că dacă tot dai mat, măcar fă-o cu rimă. „Timp de 35 de ani ați trădat", a tunat el, fără să clipească, omul care a făcut din cuvântul „trădare" un slogan de campanie.

De partea cealaltă, Sorin Grindeanu, cu partidul care îi fâlfâie sub picioare, vorbea deja despre „un guvern minoritar”. Toți știu să piardă cu stil. Să câștige ceva pentru România, asta nu mai vrea, de fapt, nimeni. Kelemen Hunor a mai spus ceva și merită reținut fără ghilimele de paradă: răul nu vine niciodată cu fanfară.

Vine cu un pas mic, unul care pare nevinovat, care se poate explica rațional, care trece peste un principiu așa, în treacăt, „doar de data asta". Iar pasul acela, ne amintește el, a fost făcut în decembrie 2024, când s-au anulat niște alegeri și societatea încă așteaptă răspunsuri care nu vin.

Așa că da, Guvernul Veștea a picat. Vestea cea proastă a fost îngropată chiar de numele ei. Întrebarea care rămâne nu e cine formează următorul cabinet, ci dacă mai are cineva, la capătul acestei crize, energia să mai facă ceva.