5 din 6 proiecte cruciale pentru banii din PNRR, adoptate. A rămas Legea Salarizării, de 770 miliioane euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cinci dintre cele șase jaloane legislative asumate prin PNRR, cheie pentru deblocarea unor fonduri europene de aproximativ 4,5 miliarde de euro, au fost adoptate astăzi de Camera Deputaților. Este vorba despre reforma Agenției Naționale de Integritate, Codul urbanismului, modificările Codului administrativ, decarbonizarea și acordarea unor bonusuri pentru angajații ANAF și ai Autorității Vamale. Codul urbanismului merge direct la promulgare și nu se mai întoarce la Senat, după ce a fost adoptat tacit de prima Cameră. Singurul proiect dintre cele șase care nu a fost încă adoptat este legea salarizării. România trebuie să aprobe această reformă până la 31 august 2026, în caz contrar riscând să piardă finanțarea europeană de 770 de milioane de euro aferentă.
Camera Deputaților a adoptat proiectul privind ANI. Declarațiile de avere nu vor mai fi publicate integral
Proiectul privind ANI a fost adoptat de Camera Deputaților cu 222 de voturi "pentru", două "împotrivă" și 59 de abțineri. Urmează Senatul, care este forul decizional.
Conform proiectului, Agenţia Naţională de Integritate este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti. Obiectivele principale ale agenţiei vizează promovarea integrităţii şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea competenţelor legale în materia evaluării averilor, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, prevenirea conflictelor de interese în procedurile de achiziţii publice prin mecanisme de verificare ex-ante, gestionarea raportărilor privind încălcări ale legii şi protecţia avertizorilor în interes public, precum şi asigurarea unui climat de imparţialitate şi transparenţă în relaţia dintre autorităţile şi instituţiile publice şi persoanele juridice de drept privat, potrivit restricţiilor pre- şi postangajare.
Obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese nu atrage publicarea integrală a acestora ori a unei copii a acestora, prevede proiectul, care a fost adoptat cu mai multe amendamente. Agenţia publică într-un registru electronic de conformare exclusiv următoarele informaţii: numele şi prenumele deponentului; funcţia, demnitatea sau calitatea publică deţinută şi entitatea în cadrul căreia aceasta este exercitată; tipul declaraţiei; data depunerii şi, după caz, data rectificării; menţiunea "depusă în termen", "depusă cu întârziere", "rectificată" sau "nedepusă"; trimiterea la raportul de evaluare rămas definitiv, dacă este cazul.
Registrul nu poate cuprinde valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor, depozitelor sau portofelelor digitale, date privind membrii familiei ori alte date referitoare la terţi.
Declaraţiile se păstrează în evidenţa Agenţiei, cu caracter confidenţial, pe întreaga durată a exercitării funcţiei, demnităţii sau calităţii şi timp de trei ani după încetarea acesteia. Dacă, în interiorul acestui termen, a fost declanşată o procedură de evaluare ori o procedură judiciară, declaraţiile se păstrează până la împlinirea unui termen de trei ani de la soluţionarea definitivă a procedurii. Accesul la declaraţii se acordă exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuţiilor de serviciu, se înregistrează în jurnale electronice şi este supus auditării periodice. Agenţia publică anual statistici agregate şi anonimizate privind depunerea, rectificarea şi evaluarea declaraţiilor, stabileşte unul dintre amendamente.
Potrivit altui amendament, Agenţia Naţională de Integritate asigură publicarea declaraţiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru 43 de categorii de persoane. Printre acestea se află: preşedintele României, deputaţi, senatori, consilieri locali, consilieri judeţeni, preşedinţi de consiliu judeţean, primari, prim-ministrul, membrii Guvernului, şeful Cancelariei prim-ministrului, consilierii de stat, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie, directorii generali şi directorii generali adjuncţi din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi, directorii serviciilor de informaţii, persoanele numite în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar şi consulii generali care sunt şefi de consulate generale, guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar, precum şi candidaţii din partea României la Parlamentul European, alte categorii.
Un alt amendament prevede că nu se află în situaţie de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.
Persoanei prevăzute în prevederile proiectului îi încetează de drept funcţia, demnitatea publică sau mandatul la data rămânerii definitive a raportului ANI sau a hotărârii judecătoreşti, după caz. Persoana faţă de care s-a constatat în mod definitiv existenţa conflictului de interese sau starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a exercita orice funcţie sau demnitate publică sau eligibilă dintre cele prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de până la trei ani de la data încetării funcţiei, demnităţii sau mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică sau eligibilă la data constatării stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese, interdicţia de până la trei ani operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătoreşti. În situaţia în care persoana ocupă o altă funcţie sau demnitate publică sau eligibilă, aceasta încetează de drept de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătoreşti, iar interdicţia de până la trei ani operează de la aceeaşi dată, conform unui amendament.
Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 30 de zile de la numirea sau alegerea în această funcţie, potrivit altui amendament.
Nu se află în situaţie de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competenţelor legale, atunci când legea îi atribuie o competenţă exclusivă, fără posibilitate de delegare, prin care se produce un folos pentru soţul, soţia sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ai acestuia, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influenţată prin manifestarea sa de voinţă, prevede un alt amendament.
Nu se află în situaţie de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.
Persoanelor faţă de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi le încetează mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătoreşti, după caz. Persoanelor faţă de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a prezentei legi le încetează de drept mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, mai prevede un amendament.
"Dispoziţiile prezentei legi se aplică exclusiv incidentelor de integritate săvârşite ulterior intrării în vigoare a prezentei legi. Pentru situaţiile anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, se aplică prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, precum şi ale Legii nr. 166/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei legi", stabileşte alt amendament. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Senatul.
Codul urbanismului, adoptat de deputați. Primăria Capitalei va prelua documentațiile de la sectoare din 2028
Codul urbanismului, care a trecut anterior de Senat, a fost adoptat de deputați cu 236 de voturi "pentru", patru "împotrivă" și 59 de abțineri.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare sistematizarea legislației existente, fundamentarea unor noi concepte, reformularea unor principii și adaptarea unor procese, în scopul îmbunătățirii calității mediului construit, al asigurării dreptului constituțional la un mediu sănătos, al echilibrării interesului general cu cel individual, al dezvoltării echilibrate și sustenabile, al asigurării stabilității și predictibilității mediului investițional și, implicit, al competitivității economice.
Proiectul de lege vizează amenajarea teritoriului și trasarea de linii strategice directoare de dezvoltare a teritoriului național, planificarea urbanistică operațională, autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și abordarea întregului ciclu de viață al proiectului investițional în construcții, etapele de derulare a unei investiții, roluri și responsabilități.
Codul urbanismului cuprinde, de asemenea, dispozițiile privind transferul unor competențe și atribuții între autoritățile administrației publice locale din municipiul București, în aplicarea rezultatelor referendumului local din anul 2024. Astfel, trecerea atribuției de eliberare a documentațiilor de urbanism de la primăriile de sector către Primăria Capitalei va avea loc de la 1 noiembrie 2028.
"Începând cu data de 1 noiembrie 2028, în cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București se reorganizează și funcționează direcția generală responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de arhitectul-șef al municipiului București, asistat de șapte arhitecți-șefi adjuncți, ale căror atribuții se stabilesc prin dispoziție a primarului general", se arată în acest act normativ. Proiectul trebuia să se întoarcă la Senat, pentru dezbatere și aprobare, deoarece a fost adoptat tacit în acest for, dar va merge direct la promulgare.
Bonusurile pentru angajații ANAF și ai Vămii, adoptate
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind recompensarea performanţei personalului din administraţia fiscală şi vamală cu 208 de voturi "pentru", 20 de voturi "contra" şi 65 de abţineri.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism anual de recompensare financiară a personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în funcţie de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanţă specifici activităţii fiecăreia, precum şi acordarea unor stimulente financiare personalului care contribuie la constatarea şi încasarea unor creanţe rezultate din activitatea de control fiscal şi vamal.
Indicatorii-cheie vor fi aprobaţi prin ordin al ministrului Finanţelor.
Valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic la nivelul ANAF, respectiv al Autorităţii Vamale Române nu va putea depăşi 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat al Agenţiei, respectiv al Autorităţii pentru anul respectiv.
Personalului care, în urma evaluării anuale a performanţelor profesionale individuale, nu realizează indicatorii de performanţă stabiliţi şi obţine calificativul "satisfăcător" la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale i se aplică sancţiunea diminuării drepturilor salariale în condiţiile art.485 alin.(7) lit.c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, prevede un amendament. Astfel, sancţiunea prevăzută la articolul 485, care se referă la evaluarea performanţelor individuale ale funcţionarilor publici, se referă la diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanţelor profesionale individuale, pentru funcţionarii publici care au obţinut calificativul "satisfăcător".
Modificări la Codul administrativ, adoptate de Parlament. Noi reguli pentru personalul din administrația publică
Proiectul de modificare a Codului administrativ, care conține prevederi referitoare la mandatul de viceprimari, a fost adoptat de Senat și de Camera Deputaților, cu 225 de voturi "pentru", 10 "împotrivă" și 51 de abțineri.
Proiectul vizează sprijinirea dezvoltării carierei funcţionarilor publici pe bază de merit, uniformizarea funcţiilor publice, simplificarea cadrului legal, creşterea eficienţei administraţiei publice, protejarea drepturilor personalului şi adaptarea competenţelor acestuia la nevoile reale.
Potrivit unui amendament, după natura activităţilor desfăşurate, personalul contractual poate fi şi personal contractual de specialitate din administraţia publică centrală şi locală care desfăşoară activităţi ce presupun îndeplinirea unor atribuţii şi responsabilităţi complexe pentru care se cer calificări obţinute prin studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă ori studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, în perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna, cum sunt conducătorii serviciilor publice deconcentrate care nu sunt funcţionari publici, personalul care asigură mentenanţa echipamentelor şi reţelelor informatice, personalul de conducere al compartimentelor administrative, personalul medical şi cel de specialitate psihologică al autorităţilor publice, proiectanţii şi alţii asemenea, precum şi personal contractual cu regim special reglementat de legislaţia specifică aplicabilă, încadrat la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute într-o anexă specială
Decarbonizarea, aprobată de plen
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu 210 voturi "pentru", 67 "împotrivă" și 11 abțineri propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire în România.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legislativ necesar pentru decarbonizarea sectorului încălzirii şi răcirii, prin promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, creşterea eficienţei energetice, reducerea utilizării biomasei forestiere a combustibililor fosili solizi, consolidarea guvernanţei sectorului, precum şi alinierea legislaţiei naţionale la cerinţele dreptului Uniunii Europene şi la angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Diversificarea surselor de energie regenerabilă în sectorul de încălzire şi răcire sunt necesare pentru atingerea următoarele ţinte:
- 35,9% în anul 2027
- 37,1% în anul 2028
- 38,6% în anul 2029
- 41,4% în anul 2030.
"Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici care introduc pe piaţă sau comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice au obligaţia de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă. În vederea reducerii utilizării biomasei forestiere şi a combustibililor fosili solizi pentru încălzire în gospodării individuale şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale, instituie şi derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităţilor de încălzire", se arată în actul normativ.
În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la data de 31 decembrie 2030 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/ răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie.
"În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor, este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri. Repartizarea costurilor pentru încălzire este realizată cu repartitoare individuale de costuri care se montează pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte sau cu sisteme care utilizează temperatura camerelor din fiecare unitate imobiliară", mai prevede proiectul. Actul normativ urmează să fie aprobat şi de Senat, care este for decizional în acest caz.
Acordul de împrumut SAFE - adoptat de plen
Proiectul de aprobare a Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, în valoare de 16.680.055.394 euro, a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 198 de voturi "pentru" și 58 "împotrivă".
Proiectul urmează să intre și în dezbaterea Senatului, care este for decizional în acest caz.
Acordul a fost semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026. Acordul a fost votat în forma iniţială, fără amendamente.
"Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, achitarea costurilor de finanţare, a costurilor de administrare a lichidităţii, a costurilor serviciilor pentru cheltuielile de regie şi a altor costuri aferente împrumutului se asigură de Ministerul Finanţelor conform legislaţiei în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvernul României, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. (...) Se autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Finanţelor, să convină cu Comisia Europeană amendamente la Acordul de împrumut care nu sunt de natură să majoreze obligaţiile financiare asumate de România faţă de Uniunea Europeană", se arată în proiect.
