ANALIZĂ. Consecinţele reorganizării teritoriale a României. Cum îi afectează schimbarea pe cetăţeni
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Reorganizarea teritorială a României, care prevede reducerea numărului de judeţe, comasarea unor comune şi reclasificarea unor oraşe mici nu înseamnă doar redesenarea hărţii. Pe lângă noile limite administrativ-teritoriale, reforma vine cu schimbări care îi va afecta în mod direct pe cetăţeni. Sunt argumente pro şi contra, majoritatea cu efect direct în buzunarul românului de rând.
Împinşi de la spate de situaţia economică existentă, de recomandările europene, odată cu nevoia de aderare la OECD, dar şi de propriile ţeluri politice, social-democraţii au accelerat reforma administrativ-teritorială a ţării.
Reforma vizează aproximativ 1600 de comune sub pragul de 3000 de locuitori, 148 de oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori, precum şi reducerea numărului de judeţe, de la 41 plus Bucureşti, la doar 15. Ele se vor numi în continuare judeţe, pentru că altfel ar fi nevoie de schimbarea Constituţiei, însă, de fapt, vorbim de regiuni, similare celor după care au fost organizate şi Curţile de Apel.
Da, oamenii vor fi nevoiţi să îşi schimbe actele de identitate, numerele de înmatriculare şi alte documente oficiale. Însă cei din grupul de lucru spun că acest lucru se va întâmpla treptat, la expirare sau la vânzare, fără costuri suplimentare.
Un lucru pozitiv îi vizează pe cei care locuiesc în oraşe mici, plătesc impozit de orăşean, însă au parte de infrastructură de sat. Odată ce vor fi "retrogradaţi" la statutul de comună, vor plăti taxe şi impozite mai mici.
În schimb, vor fi comunităţi izolate care vor avea nevoie de diferite de servicii de care nu vor mai avea parte aşa de uşor, odată cu comasarea. Distanţele până la instituţiile publice vor creşte pentru românii din aceste localităţi absorbite.
Banii care acum merg pentru salariile unor edili ori funcţionari vor putea fi redirecţionaţi către investiţii şi mentenanţă.
Ce ar aduce bun această reformă?
Autorităţile motivează nevoia de reformă în primul rând prin o mai bună gestionare a resurselor şi reducerea risipei, odată cu "subţierea" administraţiilor locale şi judeţene. Reforma ar putea duce la:
- Administrare comună a unor resurse dispersate
- Eliminarea conducerii și structurilor duplicate
- Bugete locale consolidate
- Personal mai bine instruit
- Planificare teritorială integrată
Absorbţia banilor europeni ar fi mai uşoară, odată cu noua organizare, iar infrastructura şi transportul ar fi integrate, ceea ce ar duce la construcţie mai uşoară, birocraţie mai puţină şi mentenanţă mai simplu de îndeplinit. O serie de oportunităţi care s-ar putea ivi:
- Accelerarea digitalizării
- Proiecte europene de anvergură
- Infrastructură şi transport integrate
- Noi zone economice şi logistice
- Profesionalizarea administraţiei
Punctele negative ale reformei anunţate
Românii de rând din cătune uitate de lume, care acum, de bine, de rău, au oficiali aproape de ei care le pot rezolva rapid problemele vor trebui să parcurgă distanţe lungi pentru a ajunge să îşi rezolve diverse treburi legate de stat. În plus, tranziţia s-ar putea dovedi costisitoare, într-o perioadă în care bugetul ţării este oricum la pământ. La o primă vedere avem:
- Costuri de tranziţie mari, greu de estimat
- Complexitate juridică şi informatică
- Economii incerte
- Distanţe administrative mai mari
- Risc de subreprezentare a comunităţilor mici
Ideea de schimbare nu este de ajuns. Vor fi politicieni şi voci din societatea civilă, ba chiar şi comunităţi întregi care se vor opune comasărilor, din diverse motive. De altfel, primarul din Cavnic s-a pronunţat deja negativ cu privire la această chestiune. În plus, proiectul reorganizării teritorial-administrative trebuie să fie impecabil din punct de vedere juridic, pentru a putea trece de Curtea Constituţională sau în instanţă, dacă ar fi contestat de cineva. Drept urmare, riscurile sunt:
- Contestări juridice şi blocaje politice
- Concentarea investiţiilor în centrele mari
- Tensiuni identitare şi etnice
- Marginalizarea comunităţilor izolate
- Întreruperea unor proiecte şi servicii
Zece posibile avantaje ale reorganizării administrativ-teritoriale
1. Reducerea cheltuielilor administrative: eliminarea a mii de primari, viceprimari, consilieri şi tot felul de alţi funcţionari deveniţi redundanţi ar putea genera economii.
2. Administraţii cu bugete şi capacitate financiară mai mari: o comună mică nu poate accesa mereu fonduri pentru proiecte de canalizare, transport ori alimentare cu apă. Prin comasare, aceste venituri ar deveni mai mari, iar investiţiile de acest gen ar fi posibile.
3. Creşterea capacităţii de atragere a fondurilor europene. Unei primării cu câţiva angajaţi îi este greu, dacă nu imposibil, să scrie şi să operaţionalizeze un proiect pe fonduri europene eligibil.
4. Digitalizarea unitară a serviciilor publice. O administraţie unificată ar putea avea un singur sistem pentru taxe, autorizaţii, urbanism şi alte cereri.
5. Profesionalizarea administraţiei locale
6. Planificarea coerentă a infrastructurii de transport
7. Dezvoltarea unor zone economice mai mari
8. Coordonarea serviciilor medicale şi sociale. O comunitate mai mare ar putea finanţa mai eficient centre medicale, servicii pentru vârstnici ori alte servicii de asistenţă socială.
9. Achiziţii publice şi contracte mai eficiente. Cantităţi mai mari de produse sau servicii, contracte standardizate şi echipe de achiziţii specializate, care pot reduce anumite costuri.
10. Capacitate mai mare de dezvoltare regională. Județele sau UAT-urile consolidate ar putea planifica investiții integrate în infrastructură, agricultură, energie, turism și educație, cu efecte dincolo de limitele unei singure localități.
Zece pericole ale reorganizării
1. Îndepărtarea administrației de cetățean. Un locuitor dintr-un sat izolat ar putea fi obligat să parcurgă zeci de kilometri pentru servicii. Sunt afectați în special vârstnicii şi persoanele cu dizabilități.
2. Concentrarea investițiilor în noile centre administrative. Orașele care devin reședințe ale unor județe mai mari pot atrage instituții și investiții, în timp ce fostele reședințe pot pierde locuri de muncă și activitate economică.
3. Costuri financiare mai mari decât economiile realizate. Actualizarea sistemelor informatice, reorganizarea personalului, relocările, documentele, litigiile și transferurile patrimoniale pot aduce cheltuieli importante.
4. Blocaje juridice și litigii de lungă durată. Legislația actuală impune referendumuri pentru modificarea limitelor teritoriale. Schimbarea acestui mecanism poate genera controverse constituționale. Transferul patrimoniului, datoriilor și contractelor poate produce litigii suplimentare.
5. Slăbirea reprezentării democratice locale. O comunitate care astăzi își alege propriul primar ar putea avea doar câțiva reprezentanți într-un consiliu mai mare. O localitate cu populație redusă poate avea mai puțină influență asupra deciziilor bugetare care o privesc.
6. Centralizarea excesivă a școlilor și serviciilor medicale. Dacă reorganizarea administrativă este urmată de închiderea unor servicii, copiii pot ajunge să facă navete mai lungi, iar pacienții să parcurgă distanțe suplimentare. Comasarea primăriilor nu impune legal aceste închideri, dar ele pot deveni decizii ulterioare.
7. Transferul unor costuri către cetățeni și firme. Economia bugetară poate fi însoțită de costuri private suplimentare: transport, timp pierdut, actualizarea documentelor sau schimbarea unor tarife locale. În același timp, armonizarea fiscală poate produce diferențe între contribuabilii fostelor localități.
8. Conflicte identitare, culturale și etnice. Comasarea poate genera dispute legate de nume, reședințe și patrimoniu istoric. În comunitățile minorităților naționale, schimbarea proporțiilor demografice poate afecta aplicarea pragului legal de 20% pentru folosirea limbii minoritare în administrație. OCDE avertizează explicit asupra acestei probleme în cazul României.
9. Perturbarea economiei locale și a proiectelor în derulare. Reorganizarea poate întârzia autorizații, achiziții, contracte și proiecte europene. Firmele care depind de instituțiile administrative pot pierde clienți în fostele centre județene sau pot suporta costuri suplimentare de adaptare.
10. Concentrarea puterii și a controlului resurselor. În locul mai multor administrații care decid separat asupra bugetelor și achizițiilor, ar putea apărea centre administrative care controlează resurse mult mai mari. Fără transparență și mecanisme de control, acest lucru poate crește impactul capturării instituționale și al favoritismului.
CITEŞTE ŞI: Judeţele care ar putea dispărea de pe harta României. Grindeanu spune că reforma nu a fost discutată în PSD
