Rata anuală a inflaţiei va creşte uşor la final de 2026, apoi va scădea treptat. Cauzele enumerate de BNR
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni din 2026, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei, dar şi din evoluţia cursului de schimb al leului, arată, joi, Banca Naţională a României. Rata anuală a inflaţiei sa va înscrie, ulterior, pe o traiectorie treptat descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste, potrivit Raportului asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2026, aprobat joi de Consiliul de Administraţie al BNR.
"Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei şi din evoluţia cursului de schimb al leului. Ea se va înscrie însă ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare, reintrând în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor de preţuri provocate în 2026 de şocul energetic şi de seceta severă, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este aşteptat să se adâncească şi în semestrul II 2026 - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice -, şi să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuşi decât cea previzionată anterior", arată BNR, într-un comunicat de presă.
Conducerea băncii atrage atenţia că incertitudini şi riscuri decurg însă pe mai departe din evoluţia viitoare a preţului energiei electrice, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale.
"Incertitudini rămân, de asemenea, asociate măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv", se arată în comunicat.
De asemenea, incertitudini şi riscuri notabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare, atrage atenţia BNR.
"În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice", precizează BNR.
Rata anuală a inflaţiei s-a mărit în septembrie la 6,61%
Oficialii BNR arată că rata anuală a inflaţiei s-a mărit în septembrie la 6,61%, de la 6,17% în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor şi gazelor naturale. Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere substanţială, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor în lunile iulie şi august 2025.
"Efectele de bază dezinflaţioniste asociate celor două şocuri succesive pe partea ofertei au afectat prioritar evoluţia componentelor exogene ale IPC, cu precădere dinamica anuală a preţurilor energiei, în timp ce influenţele suplimentare în sens descendent venite în acest interval din scăderea preţurilor LFO au fost compensate integral de cele decurgând din scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creşterii ample a cotaţiei petrolului", se menţionează în document.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut constantă în septembrie 2026, la 6,2%, dar s-a redus cu 2,1 puncte procentuale faţă de nivelul de la finele trimestrului precedent, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte în luna august 2025, dar şi în condiţiile descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi ale slăbirii cererii de consum. Influenţe de sens opus au decurs din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi energiei şi din nivelul crescut al cursului de schimb leu/euro, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, ce s-au suprapus celor generate de creşterea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA.
Rata anuală a inflaţiei s-a mărit la 6,94% în octombrie 2026
În luna octombrie 2026, rata anuală a inflaţiei s-a mărit la 6,94%, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor, precum şi ca efect al creşterii preţurilor LFO, susţin oficialii BNR.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în octombrie 2026 la 7%, de la 9,2% în iunie 2026. De asemenea, rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 9,0% în octombrie 2026, de la 9,8% în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s-a redus la 8,3% în octombrie 2026, de la 8,6% în iunie 2026.
