Video Care sunt ţările care l-ar susţine pe Klaus Iohannis la şefia NATO. Preşedintele, încurcat de alegerile din România

Secretarul general al NATO este ales în urma unor negocieri diplomatice la nivel înalt, iar procedura cere consens şi unanimitate. Ceea ce înseamnă că preşedintele Klaus Iohannis ar avea nevoie de sprijinul tuturor ţărilor aliate, 32 de ţări după aderarea Suediei. Asta în contextul în care marile cancelarii occidentale şi-au anunţat deja susţinerea pentru premierul olandez Mark Rutte. SUA, Germania, Franţa şi Marea Britanie sunt naţiunile care îl susţin pe Rutte.

Ţările care l-ar putea susţine pe Klaus Iohannis

Preşedintele Iohannis are şi el o şansă pentru că statele din flancul estic al NATO, ţările baltice în principal şi Ungaria, au anunţat că nu îl sprijină pe Mark Rutte. Asta nu înseamnă neapărat că îşi vor oferi sprijinul pentru Klaus Iohannis. De asemenea, Turcia, a doua putere militară a Alianţei, ezită să-şi anunţe sprijinul pentru Rutte.

Calendarul ar fi în dezavantajul lui Klaus Iohannis. Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO, îşi va încheia mandatul la finalul lunii septembrie. Practic, de la 1 octombrie 2024 ar trebui să avem un nou secretar general al NATO cu puteri depline. Asta în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu intenţionează să-şi scurteze mandatul, mandat care expiră pe 21 decembrie. Dacă preşedintele Klaus Iohannis ar fi numit la şefia NATO, atunci Alianţa Nord-Atlatincă ar trebui să fie condusă interimar în această perioadă.

Tot de un român ar putea fi condusă, de Mircea Geoană, actualul secretar general adjunct al NATO. Rămâne de văzut dacă Iohannis va obţine sprijinul aliaţilor în aceste negocieri care încep din acest moment. Momentul decisiv va fi la summit-ul NATO din luna iulie, de la Washington, care va marca 75 de ani de la înfiinţarea NATO.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰