Cine e Cristian Terheş, europarlamentarul care a reuşit să obţină renumărarea voturilor. A ieşit pe 9 la prezidenţiale cu 1%

Cristian Terheş, clasat pe locul 9 în primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 95.782 de voturi, a acuzat în sesizarea depusă la Curtea Constituţională a României (CCR) că Elena Lasconi l-a depăşit pe Marcel Ciolacu prin fraudă,  suspectând un transfer de voturi de la Ludovic Orban la candidatul USR prin care s-ar fi schimbat ordinea, adică locul 2 si 3. Terheş a depus contestaţia deşi premierul Marcel Ciolacu şi-a recunoscut luni înfrângerea în faţa Elenei Lasconi şi a declarat că PSD nu va contesta rezultatul alegerilor.

Cristian Terheş a făcut parte din PSD. A susținut public suspendarea președintelui Klaus Iohannis şi s-a declarat împotriva căsătoriilor între cuplurile de același sex. În 2019 a reușit să ajungă europarlamentar, deşi făcea parte din PNŢCD, datorită PSD care i-a oferit un loc eligibil printr-un protocol între cele două partide. La fel s-a întâmplat şi în 2024 când a fost cap de listă la alegerile europarlamentare, susținut de AUR în cadrul unei așa-zise alianțe formate în 2021 din mai multe partide suveraniste.

Cine este Cristian Terheş

Cristian Terheş s-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău, în judeţul Sălaj. De profesie este preot, dar și specialist în comunicare. A petrecut o lungă perioadă de timp în Statele Unite ale Americii, înainte de a se întoarce în România şi de a intra în politică.

În 2006, a fost hirotonit preot greco-catolic și a fost administratorul Misiunii Sf. Ioan Botezătorul din Tustin, California. S-a implicat în politică în 2012, în contextul referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, când a condamnat acțiunile USL-ului pe motiv că încalcă statul de drept. 

De-a lungul timpului, şi-a legat numele de numeroase partide politice, colaborând, pe rând, cu Partidul Social Democrat, cu Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, cu Alianţa pentru Unirea Românilor, dar şi cu Traian Băsescu, în 2014, când a susţinut campania acestuia la alegerile prezidenţiale şi a mobilizat alegătorii pentru a vota împotriva lui Victor Ponta şi a Partidului Social Democrat.

Ce studii are Cristian Terheş

Cristian Terheş a studiat, printre altele, teologia la Cluj Napoca, la Universitatea "Babeș-Bolyai", dar şi jurnalismul la Fullerton College, din Statele Unitea ale Americii, şi comunicarea la Santiago Canyon College, tot din California, Statele Unite ale Americii.

Probabil şi din acest motiv, candidatul din partea Partidului Naţional Conservator Român este considerat atât preot, cât şi politician, jurnalist sau analist de business, el lucrând o bună perioadă de timp la o companie, din Statele Unite ale Americii, specializată în echipamente medicale.

Membru PSD, PNȚCD și PNCR, susținut de AUR

A fost membru al Partidului Social Democrat (2 iulie 2019 - 10 mai 2020), membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (11 mai 2020 - 29 noiembrie 2023). Este membru al Partidului Naţional Conservator Român (din 1 decembrie 2023).

Cristian Terheş a obţinut două mandate de europarlamentar la alegerile din 2019 şi 2024. Interesant este că, în 2019, a devenit europarlamentar pe listele Partidului Social Democrat, iar anul acesta a devenit europarlamentar pe listele AUR cu care a făcut alianţă după ce a devenit preşedintele PNCR la sfârşitul lui 2023. 

Cristian Terheş a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), în urma scrutinului din 9 iunie 2024. A fost ales europarlamentar pe lista PSD, în urma scrutinului din 26 mai 2019.  Face parte din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

A fost membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (2 iulie 2019 - 12 mai 2020). Începând din 13 mai 2020 este membru al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, iar din 14 mai 2020 este şi membru al Biroului acestui grup.

Vicepreşedinte al Delegaţiei la Adunarea Parlamentară Euronest (26 septembrie 2019 -12 mai 2020). Membru în Comisia pentru transport şi turism (2 iulie 2019 - 9 februarie 2020), Comisia pentru petiţii (2 iulie 2019 - 12 mai 2020), Delegaţia la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (2 iulie 2019 - 12 mai 2020), Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest (18 iulie 2019 - 25 septembrie 2019), Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (10 februarie 2020 - 12 mai 2020), Comisia pentru afaceri economice şi monetare (14 mai 2020 - 4 iulie 2021), Delegaţia pentru relaţiile cu India (27 mai 2020 - 12 septembrie 2021), Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (5 iulie 2021 - 19 ianuarie 2022; 20 ianuarie 2022 - 18 aprilie 2023), Delegaţia pentru relaţiile cu Africa de Sud (începând din 13 septembrie 2021), Comisia pentru control bugetar (începând din 19 aprilie 2023).

Membru supleant al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia (2 iulie 2019 - 12 mai 2020), al Delegaţiei la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan şi la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (2 iulie 2019 - 12 mai 2020), al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (8 iulie 2019 - 9 februarie 2020; 14 mai 2020 - 19 ianuarie 2022; şi începând din 20 ianuarie 2022), al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (10 februarie 2020 - 12 mai 2020), al Comisiei pentru petiţii (începând din 14 mai 2020), al Comisiei speciale privind pandemia de COVID-19: învăţămintele desprinse şi recomandări pentru viitor (24 martie 2022 - 18 iulie 2023), conform sursei citate mai sus

Ce avere are Cristian Terheş 

Connform declaraţiei de avere, Cristian Terheş deţine mai multe proprietăţi alături de Terheş Carmen Ramona. Este proprietarul a patru terenuri, trei apartamente şi două maşini şi deţine conturi în bancă în valoare totală de peste 200.000 de euro. A împrumutat Partidul Naţional Conservator Român cu 77.000 de euro şi soţia sa a investit sute de mii de dolari în acţiuni şi titluri de stat în Statele Unite ale Americii.

Cristian Terheş a obţinut renumărarea voturilor la CCR

Curtea Constituţională a decis pe 28 noiembrie să solicite reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile prezidenţiale. Conform unui comunicat al CCR, plenul Curţii a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Terheş (Dosar nr.3671F/2024), şi având în vedere art.146 lit.f) din Constituţie, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi art.37 şi 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, a dispus: reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 şi înaintarea rezultatelor reverificării şi renumărării Curţii Constituţionale de către Biroul Electoral Central.

Un nou termen de judecată a fost stabilit pe 29 noiembrie ora 14:00. Cristian Terheş a acuzat fraudarea alegerilor şi intervenţii care au afectat clasamentul în ceea ce îi priveşte pe primii doi candidaţi, afirmând explicit că prin această acţiune de fraudare a alegerilor a fost schimbată ordinea celor clasaţi în turul ll. 

El a invocat, într-o conferinţă de presă, ieşirile publice, inclusiv live-uri pe Facebook, ale mai multor "reprezentanţi de marcă ai USR" care au îndemnat românii din America să o voteze pe Elena Lasconi. El i-a enumerat pe Cătălin Drulă şi Vlad Voiculescu şi a spus că postările acestora au avut mii de like-uri şi de distribuiri.

Terheş a remarcat că diferenţa dintre candidatul clasat pe locul 2, Elena Lasconi, şi cel clasat pe locul 3 este foarte mică. De asemenea, a susţinut că voturi în favoarea lui Ludovic Orban ar fi fost transferate Elenei Lasconi, în virtutea faptului că acesta şi-a anunţat retragerea din cursa pentru Cotroceni şi susţinerea pentru Lasconi. În cazul lui Călin Georgescu, Terheş a susţinut că au existat "o serie de boţi care continuu chemau oamenii să iasă la vot şi să voteze cu un anumit candidat, atât în preziua votului, lucru interzis, cât şi în ziua votului". 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰