Cine este Alina Gorghiu, propunerea de vicepremier fără portofoliu în Cabinetul Veştea
Alina Gorghiu este propunerea de vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veştea, poziţie care îi aduce şi cel mai tensionat moment al carierei sale: declanşarea procedurii de excludere din PNL.
În cadrul Congresului Extraordinar al PNL din 2026, noua conducere PNL de sub Ilie Bolojan a decis ca Alinei Gorghiu şi altor lideri ai „vechii gărzi” să li se ceară să demisioneze după ce au fost acuzaţi că au folosit partidul în interes personal. Vicepreşedintele Robert Sighiartău a solicitat explicit eliminarea ei, în timp ce Gorghiu a replicat că lui Bolojan „îi este frică” de faptul că un premier liberal ar putea fi învestit în Parlament.
Născută în 1978 la Tecuci şi avocat de profesie, Alina Gorghiu a urcat rapid în ierarhia politică, fiind aleasă în 2014 drept prima femeie preşedinte al PNL, după ce a fost susţinută de Klaus Iohannis în competiţia cu Ludovic Orban. Cu un doctorat în drept penal obţinut în 2012, ea a deţinut funcţii de maximă importanţă în stat, inclusiv cea de preşedinte interimar al Senatului (2022-2023) şi de ministru al Justiţiei în Guvernul Marcel Ciolacu.
În activitatea sa legislativă, Gorghiu a promovat modernizarea sistemului judiciar, reuşind adoptarea legii pentru scurtarea termenelor de judecată prin utilizarea videoconferinţei pentru audierea persoanelor aflate în detenţie.
Controversele legate de cariera politică
În ciuda ascensiunii sale, parcursul politic al Alinei Gorghiu a fost marcat de numeroase controverse care au culminat cu marginalizarea sa actuală. Numele său a fost asociat cu cel al fostului şef al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, în contextul unor interceptări telefonice şi al audierii sale ca martor într-un dosar de dare de mită.
Un alt episod controversat a fost cel legat de implicarea firmei sale de avocatură, "Gorghiu, Pop şi Asociaţii", într-o inginerie imobiliară între 2007 şi 2009. Casa de avocatură a fost acuzată că, deşi reprezenta interesele statului (INL), nu s-a prezentat la proces, facilitând astfel devalizarea institutului în favoarea afaceristului Baaklini Said.
În mandatul său de ministru al Justiţiei, lansarea noului portal al Registrului Comerţului (investiţie de 187 milioane de lei) a provocat un haos administrativ. Deşi Gorghiu a susţinut că a trimis Corpul de Control, Ministerul Justiţiei a negat ulterior că verificările ar fi vizat contractele de achiziţie a softului, vizând doar aspecte de management şi informaţii clasificate.
În 2015 a fost vizată de acuzaţii legate de obţinerea ilegală a unei diplome de mediator, caz despre care a susţinut că este o calomnie. În prezent, deşi Gorghiu încearcă să îşi menţină influenţa prin susţinerea Cabinetului Veştea, statutul său în PNL este incert.
