De ce avem nevoie de Ziua Naţională a Alegătorului. Proiectul de lege a fost iniţiat de Florin Cîţu şi mai mulţi liberali

Ziua Naţională a Alegătorului ar urma să fie sărbătorită pe 26 mai, conform unui proiect de lege depus de senatorii PNL Florin Cîţu şi Iuliana Scântei, alături de alţi liberali. Conform propunerii legislative, desemnarea pe 26 mai a Zilei Naţionale a Alegătorului le va permite autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale să organizeze "la nivel naţional şi local, manifestări, campanii de informare, evenimente şi activităţi cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei dreptului de vot şi a importanţei alegătorilor şi a referedumurilor pentru democraţie şi statul de drept, precum şi informării cetăţenilor cu privire la drepturile şi procedurile electorale”.

Ce presupune Ziua Naţională a Alegătorului

„Se declară ziua de 26 mai ca Ziua Naţională a Alegătorului. Ziua Naţională a Alegătorului este o sărbătoare naţională anuală care promovează democraţia prin vot şi prin alegeri democrstice şi încurajează participarea cetăţenilor la procesele democratice şi electorale.

• În scopul marcării Zilei Naţionale a Alergătorului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza, la nivel naţional şi local, manifestări, campanii de informare, evenimente şi activităţi cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei dreptului de vot şi a importanţei alegătorilor şi a referedumurilor pentru democraţie şi statul de drept, precum şi informării cetăţenilor cu privire la drepturile şi procedurile electorale.
• Activităţile prevăzute pot fi organizate în străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate.
• AEP organizează manifestări, campanii de informare, evenimentele şi activităţi proprii dedicate Zilei Naţionale a Alegătorului, promovează Ziua Naţională a Alegătorului  în ţară şi în străinătate şi poate sprijini, tematic şi logistic, organizarea în ţară şi în străinătate a activităţilor.
• Activităţile pot fi organizate de partidele politice, respectiv de organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.
• În perioada de 30 de zile de dinaintea Zilei Naţionale a Alegătorului, Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior organizează activităţi educative pentru elevi şi studenţi privind importanţa participării la alegeri şi referendumuri, precum şi sistemul electoral românesc. Activităţile pot fi organizate în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, societatea civilă, asociaţii de şi pentru tineret, elevi sau studenţi.
• În perioada de 30 de zile de dinaintea Zilei Naţionale a Alegătorului, Camera Deputaţilor, Senatul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza campanii de informare şi evenimente pentru promovarea în rândul tinerilor a importanţei participării la alegeri şi referendumuri. Activităţile pot fi organizate în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale, societatea civilă, asociaţii de şi pentru tineret, elevi sau studenţi.
• În perioada 16 mai – 26 mai, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor realiza şi vor include în programele lor, emisiuni dedicate Zilei Naţionale a Alegătorului, vor promova campaniiile de informare şi vor reflecta în cadrul programelor lor activităţile. În cadrul emisiunilor informative dedicate Zilei Naţionale a Alegătorului participă şi reprezentanţi ai AEP.
• În săptămâna care include data de 26 mai, Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului un raport privind accesul alegătorilor la vot, care va include date statistice privind compoziţia corpului electoral şi referinţe privind gradul de interes al acestora în legătură cu participarea la alegeri şi referendumuri, precum şi recomandări privind creşterea participării la vot. AEP adoptă, cu consultarea Guvernului şi a structurilor asociative ale administraţiei publice locale, ghidul de organizare a activităţilor.
• Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor, evenimentelor, activităţilor şi campaniilor se asigură anual, din bugetul de stat şi bugetele locale, prin bugetele Camerei Deputaţilor, Senatului, Adminsitraţiei Prezidenţiale ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale, precum şi ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune”, conform proiectului de lege. 

Senatul este prim for sesizat pe iniţiativa legislativă, decizională fiind Camera Deputaţilor. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰