Fără proiecte noi pe bani de la stat. Bolojan: Primarii trebuie să vină cu 25% cofinanțare din 2027
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Bolojan pune frână investiţiilor noi pe bani de la stat. Premierul Ilie Bolojan a anuntat luni că noile lucrări de infrastructură finanțate de la bugetul Ministerului Transporturilor sunt programate să înceapă anul viitor doar pe măsură ce se finalizează proiecte în lucru, iar lucrările de investiții cofinanțate în proporție de 75% de la buget vor trebuie să înceapă cu partea de 25% la care s-au angajat autoritățile locale.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat frânarea investițiilor de la bugetul de stat pentru noile stadioane și alte proiecte prin CNI, cu un an. Potrivit lui, acestea ar fi trebuit să înceapă de la 1 ianuarie 2027, cu o finanțare de 75% de la Guvern, dar statul nu are banii necesari.
Bolojan le cere primarilor să vină cu cofinanțare și atrage atenția că s-au semnat contracte de miliarde fără să aibă banii necesari.
Bolojan: România a semnat contracte de miliarde fără să aibă banii necesari
"În ceea ce privește pregătirea proiectelor, să știți că, inevitabil, pregătirea unor proiecte are o durată care nu poate fi scurtată foarte mult. Sigur, nu este totuna ca autoritatea aeronautică să-ți dea avizul pentru un pasaj în două luni sau în șase luni, pentru că contează și asta, dar inevitabil aceste proiecte de investiții în zone, de exemplu, cu restricții, cum suntem aici, în zona aeroportului, au o anumită durată care nu poate fi limitată: studii, avize, dezbateri și așa mai departe. Ceea ce v-am spus necesită perseverență și urmărirea finalizării proiectului și colaborare, pentru că depinzi de terți. Deci, aici e pur și simplu o problemă de a urmări proiectele, de a trece peste obstacole", a explicat Bolojan, aflat în vizită la Oradea.
El a spus că una dintre erorile făcute a fost supracontractarea lucrărilor, adică semnarea unor contracte pentru valori mult mai mari decât fondurile disponibile ulterior.
"Cei care fac asta le închid, cei care nu-și organizează bine prioritățile, care nu depășesc obstacolele, se împotmolesc și am văzut asta. Faptul că barajul Leșu s-a terminat, e singurul care s-a terminat, este pentru că cei de la ABA Crișuri de aici și-au asumat răspunderea să-l închidă într-un termen relativ scurt și au făcut asta trecând peste toate problemele care au apărut. Așa este și la aceste proiecte. Dar v-am spus, e o problemă de continuitate. În ceea ce privește începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecți cu românii și cu cetățenii din această parte de țară. Dau niște cifre rotunjite. Una dintre erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții", a punctat premierul interimar.
"De exemplu, la Ministerul Transporturilor, am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro. După care, în baza evaluării, n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci, gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare. Când ai supracontractări de 300%, trebuie să gândești ce faci. Pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc", a mai declarat Bolojan.
Bolojan a adăugat că toate investițiile din PNRR au trebuit prioritizate ca să nu fie pierduți acești bani, iar pentru cele pentru care nu au fost bani, ordinele de începere au fost date cu o anumită întârziere, calculată funcție de posibilitățile bugetului.
"Ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu-și încasează banii. Între timp, inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult. Una din dificultățile majore pe care le-am avut a fost să gestionăm acest volum mare de proiecte. Și ce am făcut? Tot ce era început deja și cu lucrările în șantier, tot ce ținea de PNRR, a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul unu. Ce nu a fost în PNRR și pentru care nu aveam bani, am dat ordinele de începere cu o anumită întârziere care este calculată funcție de posibilitățile bugetului", a transmis Bolojan.
De ce a fost amânată începerea Drumului Expres Arad-Oradea
"Și da, e adevărat, ordinul de începere pentru drumul expres Arad-Oradea, deși ar fi putut fi dat în vara anului trecut, când am fost în această situație, s-a dat după doi ani de zile, dar asta s-a întâmplat pentru toate proiectele. Trebuia să avem o regulă, că tot ce nu este început se începe cu o anumită întârziere, în așa fel încât, atunci când încep lucrările, constructorii să aibă garanția că au finanțare asigurată și că pot lucra într-o formulă organizată. Altfel ne batem joc de oameni, de constructori și de autorități. Vă rog să vă gândiți că avem multe șantiere unde vă întrebați pe bună dreptate de ce nu se lucrează. Bun, în afară de incapacitate administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează în multe lucruri pentru că nu vine finanțarea", a subliniat Bolojan.
"Și asta trebuie să evităm în anii următori. Acesta este motivul pentru care și în cazul acestui drum, și în cazul altor proiecte, a trebuit să începem cu întârzierea. Zilele trecute a fost discuția legată de stadioane. Din nou, trebuie să discutăm foarte corect. O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal. Sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion. Și atunci am făcut două lucruri. Anul trecut am impus o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru toate aceste proiecte. Şi cred că, pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale, pentru că altfel, tendința primarului - să nu se supere domnul Birta, dar și eu am fost tot primar -, este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat", a mai precizat şeful Executivului.
"Gândiți-vă că avem săli de sport în niște comune mici, cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei s-ar putea să nu umple tribuna. Probabil că ar fi fost bună cea mai mică sală de sport, doar cu teren, ca să aibă copiii, cei 50 de copii care mai sunt la școala din comună, unde să se joace. Dar să întreții o sală cu pereți din sticlă, cu tribune, înseamnă niște costuri pe care primăria nu și le poate permite. Dacă ar fi trebuit să pună și primăria respectivă 5%, s-ar fi gândit ce model de sală va alege, dar venind totul de la bugetul de stat, bineînțeles că a fost soluția bună", a transmis Bolojan.
Primarii care vor proiecte noi în 2027 trebuie să vină cu bani de la bugetele locale
Premierul a anunțat că în 2027, noile lucrări de investiții co-finanțate de autoritățile locale vor trebui începute cu cofinanțarea de 25% de la bugetele locale.
"În al doilea rând, am amânat, practic, prin nota pe care am aprobat-o săptămâna trecută în guvern, începerea acestor lucrări, pentru că după vechea formulă trebuia să înceapă la 1 ianuarie 2027, cu o cofinanțare de 75% asigurată de guvern, prin Compania Națională de Investiții. Dar nu avem acești bani și atunci știm că anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat.
Am amânat, practic, cu un an de zile, finanțarea bugetului de stat și autoritățile locale care vor să înceapă și să semneze convențiile în aceste condiții, foarte bine, vor veni cu finanțarea lor, dacă nu vor, bugetul de stat nu mai are cum să acopere toate aceste lucrări și e mult mai corect față de oameni. Și asta am încercat să facem în permanență, să le spunem adevărul, ceea ce putem face, ceea ce nu putem face. Decât să le creăm niște speranțe deșarte, oamenii văd că lucrurile nu se întâmplă, construcțiile nu încep, lucrările lâncezesc și pe bună dreptate că sunt nemulțumiți și de noi, și de constructori. Şi dacă în această zonă, oamenii, când au trecut pe aici, au suportat cu stoicism minutele în trafic și praful este pentru că au văzut că oamenii lucrează și când cetățenii văd că se lucrează înțeleg și ei că nicio casă nu se zugrăvește fără un deranj, dar când văd un șantier care blochează străzi în care nu este niciun muncitor, din diferite cauze pe care vi le-am prezentat, pe bună dreptate că sunt nemulțumiți, încrederea în stat și în guvern scade și în felul acesta contribuim și noi la această rată de neîncredere foarte mare.
Am încercat, deci, să fiu corect și cinstit și, așa cum este programarea făcută la Ministerul Transporturilor, începând de anul viitor, vor începe noi șantiere pe măsură ce cele care sunt deja începute se termină anul acesta, nu știu, Autostrada Moldovei care se termină la finalul acestei luni sau autostrăzile care au fost preluate în SAFE.
Gândiți, patru miliarde de euro au fost preluate în programul de apărare și dacă vom avea autostrăzi înspre nord-estul României, relația Pașcani-Suceava-Siret spre Ucraina și Pașcani-Iași-Ungheni este pentru că am reușit să mutăm aceste finanțări pe infrastructura duală militar-civilă; dacă nu, nu aveam finanțările să le putem continua și doar votam o lege cu autostrada Moldovei și după aceea fugea toată lumea din poză din partea de responsabili, rămânea poza goală", a declarat Bolojan.
