Legile justiţiei au fost traduse şi ar urma să fie trimise ambasadelor

Cele trei legi ale justiţiei adoptate de Parlament - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii - au fost traduse în limba engleză şi ar urma să fie trimise ambasadelor, dar şi Comisiei Europene.

Textul acestora, dar şi o prezentare a modificărilor, semnată de Florin Iordache, au fost postate pe site-ul Camerei Deputaţilor. În preambul, Iordache susţine că "forma finală a modificărilor la legile justiţiei, care a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, reprezintă în proporţie covârşitoare propuneri de modificare ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale asociaţiilor profesionale".

Legile traduse, dar o prezentare de zece pagini, semnată de preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, au fost postate pe site-ul Camerei Deputaţilor şi ar urma să fie trimise de Comisia Iordache Ministerului de Externe, pentru a le transmite ambasadelor, dar şi Comisiei Europene.

În prezentare se precizează că cele trei legi, adoptate în 2004, au fost modificate masiv prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, iar legea respectivă a fost adoptată fără nicio dezbatere publică sau parlamentară, prin angajarea răspunderii Guvernului. 

Modificările pe care Guvernul din 2005 dorea să le aducă Legilor 303/2004 şi 317/2004 au fost avizate negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii şi, cu toate acestea, Guvernul şi le-a asumat şi le-a susţinut în Parlament. După ce proiectul a fost adoptat de Parlament şi înainte de a fi promulgat de Preşedinte, proiectul a fost atacat la Curtea Constituţională atât de către opoziţie, cât şi de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei de la acea vreme, care a reclamat încălcarea independenţei justiţiei prin modificările aduse. Sesizările au fost parţial admise, legea fiind reîntoarsă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constitutionale, se menţionează în prezentarea celor trei legi, arată Iordache în prezentare.

"După Legea 247/2005, celor trei legi ale justiţiei li s-au adus modificări minore prin câteva ordonanţe de urgenţă. Singurele modificări importante de după 2005 la aceste legi au privit reglementarea răspunderii disciplinarea şi Inspecţia Judiciară, acestea fiind adoptate prin Legea 24/2012. Şi această lege a fost supusă verificării Curţii Constituţională înainte de promulgare, la sesizarea preşedintei Înaltei Curţi de  Casaţie şi Justitie. Cele trei legi şi-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realităţi şi nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute în vedere în 2004, la data adoptării lor. Astfel, spre exemplu, în tranziţia de la comunism la democraţie un rol important l-a avut reforma în justiţie", mai spune Florin Iordache.

El mai susţine în preambul, document postat pe site-ul Camerei atât în limba română, cât şi engleză, că legile justiţiei în vigoare au permis o interferenţă prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcţiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv.

"Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci şi în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor faţă de procurori şi invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii soluţionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010-2015, instanţele româneşti au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporţie covârşitoare, şase curţi de apel admiţându-le în proporţie de 100%. O altă problemă a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare. În ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce priveşte condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenţie şi, în ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Acest fapt a relevat neajunsurile legislaţiei actuale", mai susţine deputatul Florin Iordache.

El mai spune că forma finală a modificărilor la legile justiţiei, care a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, "reprezintă în proporţie covârşitoare propuneri de modificare ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale asociaţiilor profesionale".  

"Toate modificările la cele trei legi ale justiţiei s-au făcut pentru a oferi răspunsuri la problemele şi nevoile curente ale sistemului judiciar. Cele mai multe dintre propuneri sunt venite de la CSM sau asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Aceste modificări la legile justiţiei sunt primele care se desfăşoară într-o procedură parlamentară transparentă, cu implicarea tuturor părţilor interesate. În prezent, legile sunt verificate pentru constituţionalitate la Curtea Constituţională, aşa cum s-a întâmplat şi cu legile precedente, fiind folosite toate filtrele necesare pentru asigurarea independenţei justiţiei", este consluzia lui Florin Iordache.

În 21 decembrie, ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei în România au transmis un comunicat comun prin care atrag atenţia că modificarea în Parlament a legilor justiţiei, precum şi amendamentele depuse la Codurile Penale riscă să pună în pericol progresele făcute de ţara noastră în domeniul reformelor din justiţie. Cele şapte ambasade avertizează coaliţia PSD - ALDE să evite orice acţiune care ar putea slăbi independenţa justiţiei şi să ceară avizul Comisiei de la Veneţia pe legile justiţiei.

”Noi, reprezentanţi ai ţărilor partenere din Uniunea Europeană, dorim să ne reafirmăm apartenenţa la destinul nostru comun împreună cu România, bazat pe valori comune şi în special pe statul de drept. Recunoaştem că România a făcut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol aceste progrese”, se arată în comunicatul comun al celor şapte ambasade.

În document se mai precizează că, la reuniunea Consiliului European din 12 decembrie, UE a adoptat concluzii pe tema Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) cu privire la reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva  corupţiei în România.

”Concluziile subliniază, în special, „necesitatea predictibilităţii, a transparenţei depline şi a consultărilor incluzive” în ceea ce priveşte reforma justiţiei, în conformitate cu prevederile raportului Comisiei Europene din cadrul MCV. În plus, Consiliul solicită României să evite orice pas înapoi”, se mai arată în comunicat.

”În acest context, facem apel la părţile implicate în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei şi să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneţia, pentru a menţine astfel independenţa sistemului judiciar şi a păstra intact procesul de reformă în general”, mai precizează cele şapte reprezentanţe diplomatice.

În 22 decembrie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că legile justiţiei vor fi traduse, textul tradus al modificărilor urmând să fie transmis ambasadelor şi Comisiei Europene, iar în paralel ministrul de Externe va avea o întâlnire cu ambasadorii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰