Moţiunea de cenzură împotriva guvernului Orban, vot în Parlament
Moţiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", iniţiată de PSD şi susţinută de UDMR, este dezbătută în Parlament, la o zi după ce Guvernul Orban a împlinit trei luni de mandat.
Moţiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", iniţiată de PSD şi susţinută de UDMR, este dezbătută în Parlament, la o zi după ce Guvernul Orban a împlinit trei luni de mandat.
Actualizare, ora 15.45: Moţiunea de cenzură a trecut cu 261 de voturi "pentru" şi doar 139 de voturi "împotrivă". Guvernul Orban a fost demis.
Actualizare, ora 15.30: S-a încheiat votul pentru moţiunea de cenzură. Au fost ridicate urnele şi urmează să fie numărate voturile.
Actualizare, ora 15.19: Deputaţii au terminat de votat şi urmează senatorii.
Actualizare, ora 14:50: A început votul Moţiunii de cenzură împotriva guvernului Orban.
Actualizare, ora 13:55: Tăriceanu a anunţat că ALDE susţine votul în două tururi de scrutin pentru că astfel "se va diminua hegemonia partidelor mari”.
"Nu votăm moţiunea pentru că în acest fel se deschide drumul către anticipate şi ALDE nu vrea să asfalteze acest drum”, a explicat Tăriceanu decizia.
Acesta a atras atenţia asupra consecinţelor declanşării alegerilor anticipate, afirmând că toată administraţia centrală şi locală va fi blocată.
"Vă puneţi problema ce fac cetăţenii în aceste condiţii în care solicitările lor vor fi lăsate pe planul al doisprezecelea”, le-a transmis Tăriceanu parlamentarilor.
Liderul ALDE a spus că o cădere a guvernului după moţiune ar genera haos economic, efecte asupra cursului de schimb valutar şi consecinţe sociale "deloc de neglijat”.
Actualizare, ora 13:03: Deputatul PSD Florin Manole a fost chemat, miercuri, înapoi la tribuna Parlamentului pentru a citi integral moţiunea de cenzură, după ce anunţase că nu va citi o porţiune, dar i s-a atras atenţia că dacă nu e citită moţiunea poate fi anulată. Deputatul USR Stelian Ion i-a îndemnat pe parlamentari ca, dacă mai sesizează vicii de procedură care pot afecta moţiunea, să nu le mai atragă atenţia colegilor din PSD. "Să contestăm la CCR şi să terminăm cu această moţiune de doi bani", a spus el.
Deputatul PSD Florin Manole a citit, în plenul Parlamentului, moţiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti". El a spus, la un moment dat, că nu mai citeşte o parte referitoare la decizii ale Curţii Constituţionale, susţinând că premierul a primit lecţii de constituţionale chiar în şedinţa de Guvern, în faţa presei. Astfel, el nu a citit paginile respective, continuând cu restul textului.
După ce a terminat de citit, Gabriel Andronache a atras atenţia, de la tribună, că trebuie citit tot textul moţiunii, în caz contrar aceasta putând fi anulată. Ca urmare, Manole s-a întors la tribună şi a citit acele pagini.
Ulterior, Stelian Ion (USR), a cerut să nu le mai fie atrasă atenţia celor de la PSD asupra unor eventuale vicii de procedură. "Dacă mai sesizaţi vicii de procedură care pot afecta moţiunea, nu le mai atrageţi atenţia colegilor din PSD, să contestăm la CCR şi să terminăm cu această moţiune de doi bani", a spus Stelian Ion.
Actualizare, ora 12:44: Ludovic Orban susține un discurs.
Actualizare, ora 12:20: Deputatul PSD Petre Florin Manole citește moțiunea de cenzură depusă de PSD și susținută de UDMR, o parte dintre parlamentarii Pro România și patru parlamentari ex-ALDE.
Actualizare, ora 12:16: Ședința a început. Și-au înregistrat prezența 350 de senatori și deputați.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, marţi, că are ”suficiente voturi” pentru ca moţiunea să treacă. ”Suficiente voturi înseamnă că avem mai mult de 233. Cu discuţia sau fără discuţie cu domnul Ponta, avem voturile necesare să cadă Guvernul Orban”, a spus Marcel Ciolacu.
Întrebat dacă este convins că, până la votul moţiunii, PSD va mai avea acelaşi număr de parlamentari, Ciolacu a spus: ”În principiu, consider că, atât eu, cât şi colegii mei suntem nişte oameni serioşi”.
Ciolacu a anunţat că va avea o discuţie cu Victor Ponta, care, la rândul său, a afirmat că un Guvern care afectează drepturile fundamentale ale românilor la Sănătate şi Educaţie este un Guvern care trebuie pedepsit.
Ludovic Orban: Estimarea pe care o avem, dacă nu apar repoziţionări din partea unor actori politici care să aibă o oarecare consistenţă numerică, moţiunea nu trece
În schimb, premierul Ludovic Orban se declară convins că moţiunea de cenzură nu va trece.
”Conform evaluării noastre, nu există numărul de voturi necesare astăzi. (...) Din punctul meu de vedere, astăzi, pe estimarea pe care o avem, dacă nu apar repoziţionări din partea unor actori politici care să aibă o oarecare consistenţă numerică, moţiunea aşa cum este astăzi, în funcţie de susţinerea pe care o are astăzi, nu are şanse să treacă”, a afirmat, marţi, Ludovic Orban.
În cazul în care, totuşi, moţiunea întruneşte voturile necesare, Orban susţine că va veni cu acelaşi Cabinet în Parlament, iar PNL nu va mai vota învestirea niciunui executiv, intrând în procedura alegerilor anticipate.
Pe ce voturi poate miza PSD pentru moţiunea de cenzură
PSD are 202 parlamentari, UDMR are 30, în total. Pro România are 21 la Cameră. Lor li se adaugă şi cei trei parlamentari ai Partidului Forţa Naţională. Prin urmare, chiar şi fără parlamentarii Pro România, PSD are, la limită, voturile necesare adoptării moţiunii. Mai rămân şi voturile parlamentarilor Grupului minorităţilor naţionale, dar şi cei 17 neafiliaţi de la Senat, care nu şi-au exprimat încă intenţiile de vot. În plus, după ce Guvernul a mai făcut un pas către desfiinţarea Secţiei privind Infracţiunile din Justiţie, publicând marţi proiectul de lege, nu este exclus ca parlamentarii ALDE, formaţiune care se opune definţării acestei secţii, să voteze pentru moţiune, deşi liderul partidului a declarat că nu o susţine.
Moţiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti" a fost iniţiată de PSD şi UDMR, după ce Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.
Cum se desfăşoară votul şi dezbaterea moţiunii de cenzură
Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.
Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.
În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.
După încheierea dezbaterilor, se trece a votarea moţiunii de cenzură. Votul este secret, cu bile. Conform Constituţiei, moţiunea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce înseamnă 233 de voturi.
Ce se întâmplă după votul moţiunii de cenzură
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
Dacă Guvernul este demis, actualul Cabinet va funcţiona ca unul interimar, cu prerogative limitate.
”Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”, precizează Constituţia.
Conform legii fundamentale, după căderea Guvernului, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Liberalii şi preşedintele au anunţat că nominalizarea va fi tot Ludovic Orban, pentru a forţa anticipatele. PSD, care iniţial anunţase că nu va propune un premier, fiind mai interesant de reforma în partid, a revenit, spunând că va face o propunere din afara partidului.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Articolul 89 din Constituţie prevede că după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Astfel se va deschide calea alegerilor parlamentare anticipate, dorite atât de preşedinte, cât şi de PNL.
Guvernul Orban a fost învestit în funcţie în 4 noiembrie 2019, obţinând voturile tuturor celor 240 de parlamentari care se aflau în sală.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰