Parchetul General despre modificările propuse de Tudorel Toader: "O categorie de modificări continuă să mențină ÎNGRIJORAREA"

Reprezentanții Parchetului General declară că o categorie de modificări din proiectul prezentat de ministrul Tudorel Toader "continuă să mențină îngrijorarea" procurorilor, printre care trecerea Inspecției Judiciare la MJ, numirea șefilor la parchete, deposedarea procurorului general de unele atribuții și înființarea unei direcții specializate în cercetarea magistraților, informează Agerpres

"Ministerul Public apreciază posibilitatea oferită de Ministerul Justiției de a examina proiectul de modificare a legilor Justiției, prin publicarea acestuia pe site-ul instituției. În urma unei prime analize, au fost remarcate două categorii de modificări, dintre care una o reprezintă propunerile formulate de magistrați, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, care se și regăsesc în acest proiect (spre exemplu mandatul funcției de conducere de 4 ani), precum și alte propuneri (cum ar fi interdicția cumulării pensiei cu salariul în instituțiile judiciare) ce au fost agreate de procurori în Adunările generale. O altă categorie de modificări a format obiectul dezbaterilor din cadrul ședinței Consiliului Consultativ al procurorilor din data 29 august 2017 și continuă să mențină îngrijorarea, în special, după posibilitatea observării directe a detaliilor textelor", se arată într-un comunicat al Parchetului General transmis joi AGERPRES.

Parchetul General enumeră modificările legislative din proiect cu care nu este de acord.

* "Preluarea într-o formă diferită de cea actuală a dispozițiilor constituționale referitoare la Ministerul Public, astfel încât prin modificarea propusă se realizează o extindere a autorității ministrului Justiției în ceea ce privește rolul și atribuțiile Ministerului Public, în timp ce în actuala reglementare ministrul Justiției își exercită autoritatea numai cu privire la statutul procurorilor (art.132 Constituția României);

* Trecerea Inspecției Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiției, care ar asigura un control efectiv și direct al activității magistraților de către ministrul Justiției;

* Numirea în funcțiile de conducere ale Ministerului Public, care conform textului de lege propus a fost extinsă la toate funcțiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (până la nivel de șef de birou inclusiv), la propunerea ministrului Justiției, persoană numită politic, cu posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a refuza o singură dată propunerea. Pentru protejarea independenței justiției, raportul MCV din 28 ianuarie 2015 recomandă o soluție similară numirii în funcții la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv selecția candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii, avizul ministrului Justiției și numirea de către președintele României (propunere CSM).

* Deposedarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de atribuțiile managementului operativ privind delegarea promptă a procurorilor pe funcții de execuție sau de conducere în cadrul Ministerului Public (fără a preciza cine propune Secției de procurori din CSM delegarea). Aceasta în condițiile în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are un proiect managerial aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obiective clar asumate, fără a avea însă posibilitatea de a-și crea echipa, astfel cum se recomandă în raportul MCV din 28 ianuarie 2015.

* Înființarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiuni săvârșite de procurori și judecători, cumulând din competențele parchetelor curților de apel cu cele din secțiile și structurile specializate ale Ministerului Public (lăsând impresia contrar realităților statistice că fenomenul infracționalității în corpul magistraților ar fi atât de ridicat încât ar impune crearea unei direcții dedicate acestui corp profesional).

* Impunerea condiției vârstei de 30 de ani pentru candidații la INM ar conduce la o limitare a accesului unei categorii de absolvenți ai facultăților de drept și, totodată, la un blocaj major de ocupare a funcțiilor vacante din Ministerul Public, în condițiile în care în prezent există un deficit de peste 500 de procurori, reprezentând aproximativ 18% din numărul total de posturi".

În schimb, Parchetul General spune că păstrarea actualei forme de accedere la INM ar putea înlătura criticile din actualul proiect de act normativ, printr-o altă modalitate de organizare a activității judiciare (lipsa de experiență a tinerilor magistrați fiind suplinită prin crearea unor complete colegiale, iar în ceea ce privește procurorii prin chiar modul de organizare și de lucru al parchetelor).

Parchetul General anunță că va prezenta pe larg concluziile cu privire la acest proiect de lege, după ce va face o analiză detaliată și va colecta toate punctele de vedere transmise de procurorii de la unitățile de parchet din țară.

Sursă: Agerpres

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰