Video Parlamentarii, chemați din vacanță pentru a modifica legea pensiilor speciale. România riscă să piardă 3 miliarde de euro din PNRR

Lucia Cujbă, reporter Observator: "Legea pensiilor speciale se întoarce în parlament după ce judecătorii CCR au decis că mai multe prevederi sunt neconstituționale. Acum, Nicolae Ciucă a convocat Biroul Permanent al Senatului pentru a pune la punct toate detaliile și pentru a stabili când are loc sesiunea parlamentară extraordinară. Cel mai probabil, asta se va întâmpla săptămâna viitoare. Deputații și senatorii își vor întrerupe vacanța pentru că nu mai au mult timp la dispoziție, modificările trebuie făcute până la sfârșitul acestei luni și puse în acord cu ce zice Curtea Constituțională. În caz contrar, riscăm să pierdem a treia tranșă din PNRR, e vorba despre 3 miliarde de euro. Principalele nemulțumiri ale magistraților sunt legate de recalcularea pensiilor aflate deja în plată, procurorilor și judecătorilor nu le convine nici faptul că vârsta de pensionare ar putea crește treptat până la 60 de ani. Potrivit datelor, în prezent, în România sunt peste 5.000 de magistrați beneficiari de pensii speciale, iar aceștia iau lunar o indemnizație de serviciu 22.000 de lei."

De ce a fost declarată neconstituțională legea pensiilor speciale?

Judecătorii constituţionali precizează în motivare că statul poate decide să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă, singura condiţie fiind de a respecta principiul nediscriminării.

"Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale. Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie", se notează în motivare.

CCR arată că, analizând Decizia 900 din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie.

"Legea criticată pune în aplicare cele precizate de Curtea Constituţională, însă, astfel cum arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, baza de impunere nu este clar determinată. Fără a indica interpretările care se pot aduce textului criticat cu privire la modul de stabilire a bazei impozabile, Curtea observă că aceasta este susceptibilă a fi interpretată în cel puţin patru modalităţi distincte. Caracterul confuz al reglementării este evident şi nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituţie, ceea ce înseamnă că nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii", precizează instanţa constituţională.

CCR: Impozitarea pensiilor, problematică

Curtea Constituţională mai arată că se impune, de asemenea, observaţia că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi o restructurare indirectă a înseşi bazei de calcul a pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute la momentul la care s-a realizat pensionarea.

"Or, dacă baza de calcul este un element ce ţine de însăşi asigurarea independenţei sistemului judiciar, nu este admisibilă reducerea indirectă a acesteia prin reglementarea unor impozite care în final conduc la o altă valoare a pensiei decât cea comparabilă cu indemnizaţia unei persoane aflate într-o funcţie similară celei din care s-a realizat pensionarea. Aşadar, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în domeniul impozitării pensiilor cu condiţia să nu încalce garanţiile ataşate independenţei sistemului judiciar, ceea ce înseamnă că în stabilirea regulilor şi bazei de impunere trebuie să manifeste o diligenţă deosebită", menţionează CCR.

De asemenea, sub aspectul regulilor fiscalităţii, Curtea subliniază că, în jurisprudenţa sa, a statuat că "o fiscalitate care se îndepărtează de la regulile general admise, cât priveşte baza şi cotele impozabile, categoriile de venituri, devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcţionari este discriminatorie şi contrară prevederilor art.16 alin.(1) şi art. 53 alin.(2) din Constituţie".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰