ECOFIN recomandă României reducerea drastică a cheltuielilor bugetare. Următoarea evaluare, în octombrie

Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) recomandă României să înăsprească într-o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă. De asemenea, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025, se solicită României să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, relatează Agerpres. 

Recomandările ECOFIN pentru România

Conform raportului ECOFIN, România ar trebui să consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025.

Având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și a investițiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, ECOFIN recomandă României să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență (PNRR), inclusiv a capitolului privind REPowerEU, să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune (FEDR, FTJ, FSE+ și FC), fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei, și să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma "Tehnologii strategice pentru Europa", pentru a îmbunătăți competitivitatea.

"Este esențial să se finalizeze punerea în aplicare efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a se stimula competitivitatea pe termen lung a României prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se, în același timp, echitatea socială. Pentru a-și putea îndeplini până în august 2026 angajamentele asumate în PNRR, este esențial ca România să urgenteze punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea întârzierilor în procedurile de achiziții, asigurarea unei guvernanțe eficace și consolidarea capacității sale administrative", se arată în raport.

De asemenea, pentru a facilita acest proces, România trebuie să aducă modificări planului prezentat și să elimine din acesta investițiile care nu mai pot fi realizate din cauza unor circumstanțe obiective, păstrând, însă, componenta de granturi. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a PNRR în vederea implementării lui cu succes.

În raport se mai cere României să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se, în același timp, că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin desfășurarea de consultări adecvate cu părțile interesate, efectuarea de evaluări eficace ale impactului și simplificarea procedurilor administrative. În plus, autoritățile ar trebui să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.

Conform raportului ECOFIN, România ar trebui să reducă dependența de combustibilii fosili, în special prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, să îmbunătățească capacitatea rețelei de energie electrică, să consolideze conexiunile transfrontaliere de energie electrică, să promoveze reformele în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procedurilor de autorizare.

De asemenea, ar trebui să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și să investească în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere, și să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel realizate pentru a reduce deficitul public.

ECOFIN cere României să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea eficacității politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a participării copiilor la educația și îngrijirea timpurie și să abordeze lipsa de personal calificat prin ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă, precum și prin îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe.

În plus, România trebuie să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai bun la servicii esențiale și de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice. 

Surse: ECOFIN menține presiunea: Aceleași recomandări privind deficitul, deşi au fost adoptate măsuri fiscale

Potrivit surselor Observator, la reuniunea ECOFIN de astăzi de la Bruxelles, se va adopta oficial recomandarea Comisiei Europene din 23 iunie, privind deficitul excesiv al României. Documentul a fost redactat anterior formării actualului guvern, astfel că nu ia în calcul măsurile fiscale asumate luni.

Deoarece pachetul fiscal nu a fost încă legiferat complet, Comisia nu are baza pentru o nouă evaluare. Prin urmare, ECOFIN reiterează aceleași recomandări din 23 iunie, iar următoarea analiză detaliată a Comisiei este așteptată în octombrie, când se va decide dacă România a luat sau nu măsuri active pentru reducerea deficitului. Așadar, contrar declarațiilor optimiste făcute luni de Ilie Bolojan, România nu primește un semnal pozitiv în acest moment.

Decizia ECOFIN este un semnal puternic pentru agențiile de rating, care vor reevalua în august, septembrie și octombrie situația fiscală a țării noastre. O retrogradare a ratingului de țară la "junk" înseamnă intrarea României în incapacitate de plată. Altfel spus, nu se vor mai putea plăti pensii și salarii. Investițiile vor fi mai puține, iar dobânzile la care se vor împrumuta statul și populația vor crește.

Documentul care ar urma să fie adoptat prevede ca "Până în prezent, România nu a prezentat raportul anual de progres privind acțiunile întreprinse și implementarea setului de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare. (9) În 2024 și 2025, cheltuielile nete cresc mult mai rapid decât a recomandat Consiliul; acest lucru duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol o corectare la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există "factori relevanți" atenuanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea modifica această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu legate de sustenabilitatea fiscală cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant. Pe această bază, la [data], Consiliul a adoptat o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE, prin care a stabilit că nu s-au luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea sa din 21 ianuarie 2025. România ar trebui să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește maximele stabilite în anexa I. (2) Prin urmare, România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. (3) Consiliul stabilește termenul limită de 15 octombrie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puțin o dată la șase luni, primăvara în contextul raportului său anual de progres și toamna până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv."

Cele două scenarii de pe masa oficialilor europeni

Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN) se reunește azi la Bruxelles. Pe agendă este și situația din România privind ajustarea deficitului excesiv, după decizia de la reuniunea anterioară a ECOFIN din 20 iunie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va încerca să convingă, cu mult discutatul pachet de măsuri fiscale, Comisia Europeană că România își ține totuși finanțele sub control.

ECOFIN are loc la o zi după ce Guvernul Bolojan și-a asumat, în Parlament, legea austerității, în ciuda protestelor din stradă și a amenințărilor cu greve. Pe masa oficialilor europeni sunt în acest moment două scenarii: fie România primește un mesaj de încredere, sau, dimpotrivă, o palmă pentru întârzierea reformelor.

Potrivit surselor Observator, un scenariu ar fi acela că Ecofin va aproba o mențiune că traiectoria fiscală a României a fost modificată pozitiv după adoptarea măsurilor fiscal-bugetare, ceea ce înseamnă un semnal puternic pentru agențiile de raiting și piețele financiare. În acest caz, riscul ca România să fie retrogradată la "junk" - țară nerecomandată investițiilor - scade.

Al doilea scenariu confirmat de la mai mulți europarlamentari ar fi acela potrivit căruia Comisia Europeană ar urma să dea un mesaj dur pentru România, pregătit deja şi nemodificat, în contextul în care măsurile au fost asumate târziu în Parlament, cu mai puțin de 24 de ore înainte de Ecofin.

Pe ordinea de zi a Ecofin sunt și aprobarea renegocierii PNRR pentru alte state. România este în întârziere și va avea un preacord cu Comisia Europeană de abia pe 15 iulie, iar aprobarea va fi cel mai probabil la următorul Ecofin. Între 14-15 iulie, la București, va veni șefa PNRR, Celine Gauer invitată de Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Consiliul va aproba și aderarea Bulgariei la zona euro din 1 ianuarie 2026. România ar putea face acest pas de abia în 2030 când ajungem la deficit 3%. În cadrul Ecofin se va mai discuta pactul de stabilitate și de creștere, programul de lucru al președinției, semestrul european 2025, reuniunea G20 din 17-18 iulie 2025.

De ce este important ce se întâmplă azi la Bruxelles?

În joc este însăși credibilitatea financiară a României. În funcție de reacția Comisiei Europene, agențiile de rating pot decide cum va fi privită țara noastră de investitori. Iar aici miza e uriașă: dacă pierdem încrederea marilor agenții, ne vom împrumuta mai scump, iar economia va simți imediat efectul.

Fitch, Moody's și Standard & Poor's urmează să dea verdictul în următoarele luni. Până atunci, toți ochii sunt pe întâlnirea de astăzi din cadrul Consiliului ECOFIN, unde miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene vor analiza strategia noastră de reducere a deficitului bugetar.

Aplicarea de penalități financiare ar putea fi discutate în toamnă

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis marţi că România se află într-o situație economică și politică fragilă, iar reuniunea Consiliului ECOFIN din 8 iulie este crucială pentru credibilitatea țării. El atrage atenția că România nu se află printre cele 15 state care solicită derogări pentru cheltuieli de apărare și că, dacă nu se iau măsuri coerente, aplicarea de penalități financiare ar putea fi discutate în toamnă.

"Astăzi are loc reuniunea Consiliului miniștrilor de finanțe din statele membre UE (EcoFin). Pe agendă se află și noul set de recomandări din partea Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv începută în 2020. Da, 2020 - exact așa scrie în documentul oficial. Totodată, Comisia Europeană urmează să revizuiască în jos prognozele de creștere economică, ca urmare a blocajului economic din România generat de instabilitatea politică de la începutul anului și de măsurile fiscale adoptate recent.

Miniștrii de finanțe vor aproba astăzi și decizia prin care 15 state membre au solicitat o creștere a deficitului cu 1,5% pentru apărare, precum și anumite modificări în planurile de redresare. România nu se află pe listă. Se va lua notă de pachetul fiscal propus ieri, însă se va solicita ca măsurile să fie implementate corespunzător pentru a recâștiga încrederea partenerilor. România trebuie să propună măsuri financiare sustenabile și eliminarea privilegiilor nejustificate.

Primul obiectiv trebuie să fie scăderea dobânzilor obținute pe piețele internaționale, prin îmbunătățirea ratingului de țară. Al doilea e să evităm sancțiunile. Dacă tăierea fondurilor UE este improbabilă, pentru că ar afecta economia UE, aplicarea de penalități financiare poate să fie discutată în toamnă. Personal, voi face tot ce pot pentru a evita aceste sancțiuni așa cum, anul trecut, când puțini credeau acest lucru posibil, am fost printre cei care au ajutat România să obțină un plan pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar.

Comunicatul și conferința de presă de după EcoFin vor transmite un semnal important. Mă aștept ca partenerii europeni să susțină o idee în care cred cu tărie: România are nevoie de măsuri pentru creștere și stimulare economică. Creșterea încasărilor se face și prin dezvoltare, nu doar prin tăieri. Este esențial să recâștigăm încrederea investitorilor, să oferim populației speranța că aceste măsuri sunt temporare și, mai ales, să prezentăm o viziune economică pe termen mediu și lung, valorificând toate fondurile europene disponibile", este mesajul lui Victor Negrescu

Legea austerității, asumată de guvern

Măsurile fiscale de austeritate au fost asumate luni de guvernul Bolojan. Pe ultima sută de metri, au fost făcute și câteva modificări. De exemplu, pensiile mai mari de 3.000 de lei vor fi taxate, dar asta doar până în 2028. În plus, în urma presiunii publice, Guvernul a decis să reducă subvențiile acordate partidelor politice cu 40%. 

De luna viitoare, vom avea așadar două cote majorate de TVA: 11% și 21%. Se vor scumpi alimentele și medicamentele, vacanțele, energia termică, dar și casele sub 120 de metri pătrați și lemnele de foc. Și accizele la carburanți vor crește.

Ce înseamnă toate astea concret pentru buzunarele noastre? Ei bine, pentru o familie cu doi copii, coșul lunar se va scumpi cu aproximativ 60 de lei, ca urmare a creșterii TVA-ului la alimente. Dacă facem trei plinuri de carburanți pe lună, mai ales că vorbim despre perioada concediilor, vom plăti în plus cu 65 de lei din cauza TVA-ului și a accizelor mai mari. Un sejur de o săptămână în țară, care costă acum în jur de 5.000 de lei, va fi mai scump cu cel puțin o sută de lei pe fondul majorării TVA-ului și în cazul hotelurilor și restaurantelor. La o primă vedere, avem deja un cost suplimentar de 225 de lei din doar trei măsuri.

Mai departe, aproape două milioane de pensionari vor plăti contribuția la sănătate de 10%, procent calculat din tot ce depășește 3.000 de lei. Ceea ce înseamnă, automat, pensii mai mici. Schimbări majore vor fi și în Sănătate: soțul sau soția nu vor mai fi coasigurați automat, vor plăti 2.430 lei/an.

Se reduc și indemnizațiile pentru concediul medical, de la 75% la 55% din salariu pentru concediul medical de până la șapte zile. La un venit mediu de peste 5.000 de lei, asta înseamnă o pierdere de peste 300 de lei. Pierderile noastre, care ar trebui să aducă la bugetul statului 30 de miliarde de lei.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰