Lista finală a măsurilor de austeritate pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. DOCUMENT

Legea austerităţii, ziua asumării în Parlament. Urmăriţi LIVE TEXT pe www.observatornews.ro!

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE 17:30 Liderul AUR, George Simion, în plen: Vom depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Înțeleg că votul este luni.

UPDATE 17:20 Ilie Bolojan prezintă proiectul cu măsurile de austeritate pe care Guvernul îți asumă răspunderea

Vin astăzi în fața dumneavoastră și a tuturor românilor care ne urmăresc pentru angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale și bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiți să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest ușor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliția de partide care își asumă această decizie. Este, însă, o urgență națională și un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul.  

Așa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcțiile de acțiune rămân neschimbate: ordine în finanțele țării, bună guvernare și respect pentru cetățeni. Iar respectul începe de la a spune adevărul și a îmi asuma responsabilitatea. România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. Așa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasați, statul a cheltuit 132, iar pentru asta România s-a împrumutat și se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa. 

 Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne așteaptă așa numitul "Junk", respectiv titlul de "țară nerecomandată pentru investiții", cum definesc termenul agențiile de rating.  Cum se traduce acest "Junk" pe înțelesul fiecărui român: Dacă România ajunge în această situație, vom avea cu siguranță următoarele consecințe:

●    taxe mult mai mari,

●    prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, 

●    dobânzi la credite mai mari pentru stat și cetățeni, 

●    o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar.

●    fonduri europene blocate.

România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni. Pe scurt, țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situații de instabilitate economică și politică de după decembrie 89. Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecințe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri și seniori, pe angajații de la stat și de la privat, pe micii întreprinzători și marile companii, fiecare familie.

Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită. Suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic și să prospere în următorii ani.  Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere.  Vreau să le transmit românilor că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță. Dacă facem ce trebuie în următoarele luni vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor.

Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (26% din PIB față de 40% în vestul Europei). Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim și realiști. În primul rând, trebuie să le încasăm, combatând evaziunea fiscală și fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.

Or, fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja.  Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea.

Acest pachet vizează: 

1. Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar)

2. Creșterea necesară a unor accize. Vor crește cu 10% accizele la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun.

3. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul dorit este creșterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane.

4. Taxarea capitalurilor mari. 

●    Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026

●    Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate.

5. Înghețarea unor cheltuieli bugetare

●    În anul 2026 se îngheață salariile și pensiile din sistemul public

●    Se limitează angajările și sporurile nejustificate

În afara acestor măsuri, aș vrea să fac și unele clarificări legate de educație. Aș vrea să fie limpede pentru toată lumea: titularii din Educație nu-și pierd locurile de muncă și nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puține plăți cu ora și câștigurile suplimentare din această activitate se vor reduce. Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil și meritocratic.

●    Bursele vor fi acordate doar pentru merit real (minim nota 9, max. 15% dintr-o clasă) și burse sociale pentru nevoi reale. Se elimină, așadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanță.

●    Gândiți-vă că în trei ani de zile, din cauza anomaliilor din sistem, bugetul pentru bursele elevilor a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde. 

●    Norma didactică va crește cu 2 ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie europeană.  

În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii.  Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru. Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem face totul în câteva zile. 

Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât atât, vor aduce echitate și dreptate.  Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării noastre. Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni.

Atunci când am spus că e nevoie de un nou inceput, m-am gândit și la măsuri concrete de restabilire a bunului simț în administrația centrală și locală. Unele vin prin educație, dar unele mai vin și prin reguli. Și cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc. Din acest motiv, vreau să vă vorbesc și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri. Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență:

Vorbim despre:

1. Reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală. 

2. Reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. Restructurăm ASF, ANCOM și ANRE. Reducem numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație. Transparentizăm activitățile și contractele.

3. Reforma administrației locale și centrale. Prin redimensionarea aparatul bugetar din primării și agenții, prin descentralizare și digitalizare.

4. Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public. 

5. Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare.

Vreau să închei cu un apel adresat, nu doar clasei politice, ci și fiecărui român, din țară sau străinătate: România are o șansă reală să devină mai puternică în Europa și în regiune, dacă trece cu bine de acest moment mai dificil. Dar acest lucru este posibil dacă suntem toți responsabili, implicați și onești.  Apelul meu pentru colegii parlamentari din Coaliție este acesta: Susțineți-vă colegii pe care i-ați trimis în guvern să facă reforme, ajutați-i, de aici din Parlament cu soluții mai bune. Nu ne ajută nici dublul limbaj și nici căutarea unor vinovați sau explicații și justificări care nu folosesc nimănui.  Situația actuală nu este despre orgolii personale, imagine și nici măcar competiție electorală. Oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate. 

Apelul meu pentru opoziție este acesta:  Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile. Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă. Dacă țineți la România spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliante electorale.  Veți avea în mine un interlocutor, un om deschis la dialog onest și civilizat. Dar în același timp voi taxa propunerile populiste, voi combate minciunile și dezinformarea, dacă va fi cazul.

Închei cu apelul nostru către toți românii din țară și străinătate: Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni.  Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte. Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte.  Nu cerem confirmări. Înțelegem că pe bună dreptate aveți o încredere scăzută în guvernanți. Vă cerem însă o corectă evaluare și răbdarea de a înțelege că lucrurile nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta. Iar timpul va confirma sau nu.  România nu mai poate funcționa cu improvizații și populism. România are nevoie de reguli aplicate pentru toată lumea și de drepturi respectate pentru fiecare român în parte. 

UPDATE 17:10 Şedinţa în plen a început. Şi-au întregistrat prezenţa 305 deputaţi şi senatori.

Având în vedere că Parlamentul a intrat în vacanţă la sfârşitul lunii iunie, pentru desfăşurarea procedurii referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare senatorii şi deputaţii au fost convocaţi într-o sesiune extraordinară. Parlamentarii AUR au anunţat că vor depune moţiune de cenzură împotriva Guvernului, în termenul constituţional de trei zile de la asumarea răspunderii de către Executiv.

UPDATE 15:40 Reprezentanţii Guvernului au fost chemaţi la Cotroceni, după neînţelegerile din coaliţie pe măsurile de reducere a deficitului, potrivit unor surse citate de news.ro. 

UPDATE 15:30 Amendamentele PSD acceptate: CASS temporar la pensiile de peste 3.000 lei, burse pentru mame minore, mamele aflate în creştere de copil să fie scutite de CASS, subvenţiile la partide taiate cu 40%, TVA de 11% la muzee.

Menţionăm că la subvenţia partidelor s-au raportat la anul electoral 2024, când au avut aproape dublu faţă de 2023.

Amendamentele USR acceptate: Creștere impozit jocuri de noroc, reducere subvenție partide, normă redusă de predare pentru directori școli, păstrare burse pentru mame minore.

UPDATE 15:20 Ședința de plen comun a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului a fost mutată la ora 17:00, deoarece s-a întârziat cu ședința de Guvern care în cele din urmă s-a încheiat în jurul orei 15:15. 

UPDATE 14:30 Ședința de Guvern, în care membrii Cabinetului Bolojan au stabilit forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, s-a încheiat luni, după aproape o oră. Premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului vor merge direct în Parlament, unde își vor angaja răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului. În ședință, Guvernul a analizat amendamentele depuse de parlamentari la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare și a stabili forma finală a actului normativ. La ora 15:00, începe ședința de plen comun a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului. Parlamentarii AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, în termenul constituțional de trei zile de la asumarea răspunderii. Dacă moțiunea de cenzură trece, Guvernul este demis. Dacă aceasta nu va trece, proiectul de lege se consideră adoptat.

UPDATE 13:30 Parlamentul se reuneşte de la ora 15:00 pentru angajarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Şedinţa de Guvern, pentru a aproba forma finală a proiectului de lege cu măsuri de reducere a deficitului bugetar, programată iniţial la ora 12:30, a fost mutată la ora 13:30. Pe ultima sută de metri, Guvernul a făcut câteva modificări în pachet. PSD a propus scăderea banilor pentru partide, o măsură care s-ar aplica de anul viitor. Pensiile de peste 3.000 de lei, la care se aplică CASS, reprezintă un alt amendament, o măsură care s-ar aplica până în 2027. AUR a anunțat că va depune moțiunea de cenzură, susținând că deja are suficiente semnături. Pe lângă cele proprii, formațiunea spune că are sprijin de la SOS România, de la parlamentari neafiliați și că așteaptă ca și alți aleși care consideră măsurile guvernului dăunătoare pentru români să semneze moțiunea.

POT: Măsuri urgente pentru a reduce risipa, nu pentru a-i pedepsi pe românii care muncesc cinstit!

Partidul Oamenilor Tineri transmite luni Guvernului că pentru a acoperi deficitul bugetar erau necesare măsuri care reduc risipa de la bugetul de stat, precum eficientizarea şi simplificarea organigramelor instituţiilor, nicidecum măsuri care sărăcesc şi mai mult populaţia. Formaţiunea anunţă mai multe amendamente la pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea.

Preşedinta POT, Anamaria Gavrilă anunţă că Partidul Oamenilor Tineri va depune astăzi în Parlament amendamente la "Ordonanţa Sărăciei" propusă de Guvern, prin care să fie redusă risipa de la bugetul de stat. "ADEVĂRATA ORDONANŢĂ CARE TREBUIA DATĂ: Măsuri urgente pentru a reduce risipa, nu pentru a-i pedepsi pe românii care muncesc cinstit! România are o gaură mare în buget. Nu pentru că românii nu plătesc taxe, ci pentru că statul face risipă prin funcţii inventate, contracte păguboase şi companii mari care îşi ascund profiturile în alte ţări. În loc să taie din banii de spitale şi şcoli, din munca celor cinstiţi sau să pună biruri pe antreprenorii mici, statul trebuie să înceapă cu adevărat curăţenia de la vârf", spune Anamaria Gavrilă.

Partidul Oamenilor Tineri spune că propune exact acele măsuri clare şi corecte care pot reda încrederea românilor în stat. "În primul rând, trebuie să începem prin a reduce risipa din administraţia publică. Posturile inventate, oamenii angajaţi pe pile şi funcţiile de conducere înmulţite artificial trebuie să dispară. Nu avem nevoie de 10 şefi într-o direcţie, ci de oameni care chiar muncesc. În schimb, medicii, profesorii şi poliţiştii trebuie susţinuţi, nu sacrificaţi. Ei sunt coloana vertebrală a unei ţări sănătoase", arată formaţiunea.

"În al doilea rând, multinaţionalele trebuie să plătească ceea ce datorează României. Nu mai putem închide ochii la profiturile uriaşe care se evaporă în paradisuri fiscale. Trebuie să verificăm preţurile de transfer şi să impozităm corect tot ce se produce şi se vinde aici. Mai mult, băncile care fac profituri record din dobânzile uriaşe pe care le plătim ca stat trebuie să contribuie şi ele, printr-o taxă de solidaritate, la binele comun", mai cere POT.

Potrivit POT, ANAF trebuie să îşi schimbe radical direcţia. Nu să hărţuiască zilnic micii antreprenori, ci să meargă după marii datornici. "Vrem digitalizare, colectare automată, mai puţină birocraţie şi mai multă eficienţă. Cei care datorează milioane de lei statului trebuie să fie executaţi, nu protejaţi prin relaţii şi tăcere. Sinecurile trebuie desfiinţate. Nu mai putem tolera indemnizaţii uriaşe în consiliile de administraţie, comitete şi consilii care nu aduc nicio valoare. Numărul membrilor trebuie redus, iar contractele pe bani publici trebuie publicate transparent. Românii au dreptul să ştie cum se cheltuieşte fiecare leu", afirmă formaţiunea.

POT mai arată că firmele mici, cele care duc în spate locurile de muncă din România reală, trebuie ajutate, nu sufocate. "Trebuie să oprim controalele abuzive şi să stabilim reguli clare şi egale pentru toţi. Afacerile cinstite nu trebuie să mai fie ţinta unui sistem care funcţionează cu dublă măsură. În final, respingem ferm ideea de a mări taxele românilor care deja se zbat de la o lună la alta. Bugetul statului nu trebuie să fie umplut din sărăcirea oamenilor cinstiţi. Veniturile pot creşte din combaterea evaziunii, din colectare eficientă şi din impozitarea corectă a marilor profituri. Datoriile statului trebuie refinanţate cu dobânzi mici şi pe termen lung, nu cu bani scumpi luaţi de la bănci care profită de pe urma slăbiciunii noastre", spune POT. "România are nevoie de curăţenie, nu de austeritate, de dreptate, nu de sacrificii făcute doar de cei mici. Dacă vrem o ţară în care să ne putem creşte copiii cu speranţă, trebuie să începem cu măsuri inteligente, drepte şi curajoase. Nu mai putem tăia de la oameni. Trebuie să oprim risipa!" mai transmite preşedinta POT.

Amendament PSD: Diminuarea cu 40% a subvenţiei partidelor

PSD a depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale, care prevăd că pensiile până în 4.000 de lei nu datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, faţă de limita de 3.000 de lei prezentă în proiectul Executivului. Grupul parlamentar PSD a mai propus şi ca veteranii şi mamele aflate în creştere copil să fie scutite de CASS.

Potrivit unui amendament semnat de deputatul PSD Adrian Solomon, limita pentru impozitarea pensiilor creşte de la 3.000 de lei, cum vrea Executivul la 4.000 de lei. Astfel, la articolul 154 alineatul (1), litera (h1) se introduce o nouă literă, lit. h2) cu următorul cuprins: "h2) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate;".

Motivarea amendamentului este "respectarea programului de guvernare, astfel cum a fost negociat, prezentat si asumat in coalitie". În plus, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie", prevede un alt amendament.

PSD mai propune ca în anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice să se diminueze cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024. Grupul parlamentar PSD a propus şi ca veteranii şi mamele aflate în creştere copil să fie scutite de CASS.

Proteste în Parlament

Sute de sindicalişti din Educaţie şi Sănătate protestează la Parlament, faţă de măsurile fiscale propuse de Guvernul Bolojan, în condiţiile în care meteorologii au emis cod roşu de caniculă, avertizând că temperaturile pot depăşi 40 de grade. La ora 15.00, Plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului se reuneşte pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Conform Constituţiei, Opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură, după prezentarea programului în Parlament.

Sindicatele din Parlament denunţă tăierea abuzivă a sporurilor: Urmează blocaje instituţionale! 

Sindicaliştii din Senat afirmă că impactul pachetului de măsuri economice, pentru care Guvernul îşi asumă luni răspunderea în Parlament, asupra drepturilor lor salariale este un atac "ilegal şi cinic". "Reducerea brutală a sporurilor pentru condiţii vătămătoare, fără niciun temei legal sau consultare, reprezintă un abuz grav de putere şi o sfidare a principiilor statului de drept", spun ei, avertizând că vor iniţia toate demersurile legale, care pot ajunge, în final, la un blocaj instituţional.

"Organizaţiile sindicale reprezentative din Senat condamnă cu fermitate atacul ilegal şi cinic al Guvernului asupra drepturilor salariale ale angajaţilor Parlamentului. În loc să elimine risipele şi privilegiile politice, Guvernul alege să lovească exact în angajaţii care asigură funcţionarea instituţiei fundamentale a democraţiei româneşti", transmit sindicatele.

Ei califică drept "fapte grave" faptul că sporurile legale, de până la 15% din salariul de bază, au fost reduse arbitrar la 300 lei brut, fără expertize noi, fără consultare, fără respect faţă de lege.

"Salariile personalului din Parlament sunt printre cele mai mici din administraţia publică centrală, în ciuda nivelului ridicat de responsabilitate, iar scăderea sporurilor, inclusiv indemnizaţia de hrană, ne-ar situa la cele mai mici salarii din sistemul public. În timp ce angajaţii sunt sacrificaţi, partidele politice continuă să primească anual sute de milioane de lei, iar sinecurile rămân intacte", argumentează sindicatele.

Acestea avertizează că, dacă până la începutul sesiunii parlamentare din septembrie 2025, această "nedreptate" nu este remediată, sindicatele din Parlament vor iniţia toate demersurile legale, care pot ajunge, în final, la un blocaj instituţional. "Nu vom asista pasiv la distrugerea drepturilor şi a demnităţii angajaţilor Parlamentului", spun ei.

Sindicatele din Senat cer: restabilirea imediată a sporurilor legale pentru condiţii vătămătoare, bazate pe documentaţie ştiinţifică, dialog real, nu simulări de consultare, salarii decente şi respect pentru angajaţii care susţin, zi de zi, funcţionarea Parlamentului. "Refuzăm să acceptăm nepăsarea autorităţilor în faţa pericolelor reale de sănătate la care angajaţii sunt expuşi. Nu vom permite ca deciziile arbitrare, dictate politic, să compromită demnitatea şi siguranţa colegilor noştri.

Cerem măsuri ferme, nu promisiuni goale! Cerem responsabilitate, nu demagogie!", conchid reprezentanţii sindicatelor.

Executivul a avizat vinerea trecută primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului

Având în vedere că Parlamentul a intrat la sfârşitul lunii iunie în vacanţă, pentru desfăşurarea procedurii referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, senatorii şi deputaţii au fost convocaţi într-o sesiune extraordinară.

Executivul a avizat vinerea trecută primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Pentru depunerea amendamentelor la proiect, parlamentarii au ca termen final ziua de luni, la ora 8:00. Ulterior, va avea loc o şedinţă de Guvern pentru analizarea amendamentelor depuse.

Luni, la ora 15:00, Guvernul îşi asumă răspunderea în plenul reunit. Şedinţa plenului Parlamentului se desfăşoară cu prezenţă fizică şi online. Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moţiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul este demis.

Proiectul de lege pe care Guvernul îşi angajează răspunderea reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor, preciza Executivul.

"Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară, evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB", se arăta într-un comunicat al Executivului.

Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 şi 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanţi şi ţigări, precum şi introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei. Consiliul Economic şi Social a dat un aviz negativ proiectului, susţinând că măsurile fiscal-bugetare propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetăţenilor şi afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social şi economic negativ asupra întregii societăţi.

Totodată, sindicatele ameninţă cu proteste în această săptămână. "Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecinţe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, creditorii noştri, cei care ne împrumută în prezent şi de care avem nevoie şi în viitor, pentru că nu putem să funcţionăm altfel, nu ne-ar împrumuta şi nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiţionate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. (...) Din 100 de lei care au fost încasaţi din taxele şi impozitele de la cetăţeni, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiţi dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câştigă cât ar putea rezista şi extrapolaţi această situaţie la nivelul unei ţări şi înţelegeţi în ce situaţie este România", explica săptămâna trecută premierul Ilie Bolojan. 

Documente: Lista finală a măsurilor de austeritate pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea.pdf

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰