Update SURSE: Judecătorul CCR Gheorghe Stan şi-a luat concediu în săptămâna deciziei privind pensiile magistraţilor
Potrivit surselor Observator, judecătorul Curţii Constituţionale Gheorghe Stan şi-a luat concediu pentru îngrijirea copilului, timp de câteva zile, în săptămâna în care este aşteptat verdictul pe sesizarea privind reforma pensiilor magistraţilor, după numeroase amânări.
Pe 16 ianuarie 2026, Curtea Constituţională a României a amânat pentru data de 11 februarie 2026 deliberările în cazul proiectului Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.
Ultimele două şedinţe au fost boicotate de cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceştia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.
Pe 10 februarie 2026, cu o zi înainte de luarea unei decizii privind pensiile magistraţilor, judecătorul Gheorghe Stan şi-a depus cerere de concediu pentru îngrijirea copilului, timp de câteva zile, care i-a fost aprobată, potrivit surselor Observator.
Epopeea pensiilor magistraţilor
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanţa supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu acest proiect.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii şi procurorii.
Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
"Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR", consideră Instanţa supremă.
De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.
"În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi", arată ICCJ.
Curtea Constituţională, informată de premier că pierdem banii din PNRR după numeroasele amânări
Curtea Constituţională a României (CCR) a primit săptămâna trecută de la premierul Ilie Bolojan o informare referitoare la consecinţele amânării unor decizii privind pensiile magistraţilor.
Premierul Ilie Bolojan anunţase miercuri că va informa Curtea Constituţională cu privire la impactul pe care l-ar putea avea amânarea acestor decizii.
Potrivit prim-ministrului, în situaţia în care CCR va amâna pronunţarea unei decizii, există o probabilitate "foarte mare" ca România să piardă fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.
"Mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Şi apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro", a precizat săptămâna trecută Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat importanţa clarificării rapide a acestor aspecte, pentru ca România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor finanţate prin PNRR până în luna august.
''Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care ţin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceştia la dispoziţie, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii şi de a ţine un ritm bun al lucrărilor, în aşa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem - dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară - să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în aşa fel încât România să nu piardă aceşti bani'', a explicat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a reamintit că accesarea fondurilor din PNRR este condiţionată de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
''Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraţilor, jalonul 215, unde avem o reţinere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuţiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană, săptămâna trecută, în momentul de faţă Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Deci, ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă'', a spus el.
Scrisoarea premierului, criticată de şefa ICCJ
Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Lia Savonea, a criticat vineri demersul premierului Ilie Bolojan de a transmite o scrisoare Curţii Constituţionale, susţinând că avertizarea prim-ministrului privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate a legii pensiilor magistraţilor reprezintă "o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat".
"În exercitarea atribuţiilor constituţionale ce revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în considerarea rolului fundamental al justiţiei într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă faţă de conţinutul şi semnificaţia scrisorii pe care aţi adresat-o preşedintei Curţii Constituţionale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind pensiile magistraţilor ar conduce automat la pierderea unor fonduri din PNRR este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiţionalităţile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislaţia adoptată anterior, iar legătura directă şi exclusivă dintre sumele invocate şi proiectul de lege supus controlului de constituţionalitate nu este susţinută de cadrul normativ european aplicabil", se arată într-un comunicat semnat de Lia Savonea.
Aceasta atrage atenţia că Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi vorbeşte despre o "tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale".
"Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. Invocarea art. 148 din Constituţie nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele şi indirecte, asupra unei autorităţi jurisdicţionale. Independenţa justiţiei nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condiţiile esenţiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare", a adăugat Savonea.
În încheiere, şefa ÎCCJ îl invită pe premierul Ilie Bolojan să reafirme public ataşamentul Guvernului faţă de principiul independenţei justiţiei şi să evite, pe viitor, "orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale".
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
