Video Cât de aproape e România de un regim extremist? Politolog: AUR, principalul beneficiar al crizei din coaliţie
Mişcări tectonice în coaliţie, aproape avertizori de mare cutremur, pe toate palierele, dinspre toţi partenerii de guvernare către toţi partenerii de guvernare şi cu fisuri majore chiar în interiorul formaţiunilor, toate iradiând spre opoziţia populist-extremistă care abia aşteaptă să capitalizeze.
Ilie Bolojan, care tocmai a supravieţuit unei moţiuni de cenzură pentru calitatea sa de ministru interimar la Educaţie, nu mai este contestat doar de PSD şi, ceva mai blând, de UDMR. Criticile cele mai dure vin acum din cadrul propriului partid. Hubert Thuma, şeful Consiliului Judeţean Ilfov, îl acuză pe premier nu doar că încearcă să USR-izeze PNL-ul, dar şi de trădare în campania electorală, când nu i-a acordat sprijinul necesar lui Crin Antonescu. Anterior, în 2024, i-ar fi propus candidaţi pe Mircea Geoană sau Elena Lasconi. Ilie Bolojan a răspuns că nu trebuie să USR-izeze PNL, dar nici să îl PSD-izeze, aluzie la acuzaţiile din spaţiul public că Thuma ar face dintotdeauna jocul social-democraţilor şi şi-ar dori refacerea USL.
Premierul Ilie Bolojan a accentuat ca ori aleşii locali accceptă reforma în administraţie şi îşi reduc cheltuielie şi personalul, ori vom ajunge sa face reorganizare administrativ teritorială când ajungem cu spatele la zid. În jurul prânzului, va urma un protest al actorilor Teatrului Naţional Bucureşti faţă de programul pilot care îi obligă să lucreze 8 ore pe zi ca la uzină, fără să ţină cont de specificul creativ al meseriei, şi să facă rapoarte de activitate.
În curând vor urma şi proteste în Sănătate, din cauza tăierilor de personal, care pun presiuni pe un sistem aflat deja la limită. Premierul Ilie Bolojan a punctat din nou că perioada grea s-a încheiat, iar cetaţeanul de rând nu va mai încasa de acum înainte costurile reformelor, urmând că doar statul să mai treacă prin ajustări.
Nici în PSD nu e linişte. Primarul de Buzău Constantin Toma îl acuză pe Sorin Grindeanu şi conducerea de la Bucureşti că se îndreaptă către o alianţă cu AUR. Şi partidul lui George Simion e în vrie, iar liderul e contestat chiar de fostul său angajator Marius Lulea, care a primit şi mai multă muniţie după ce fostul emisar al lui Ciolacu pentru relaţia cu SUA a făcut un apel public ca AUR să se lepede de Simion, pentru că n-ar fi văzut bine de lumea MAGA.
Oricum, cei din AUR vor să îl suspende pe preşedintele Nicuşor Dan şi cer ajutorul PSD pentru a face asta. Iar ca tabloul să fie cât mai încărcat, Guvernul s-a confruntat, într-o singură zi, cu trei moţiuni simple, care au l-au vizat pe ministrul Apărării, Radu Miruţă, pe ministra de Externe, Oana Ţoiu şi pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educaţiei. Toate cele trei moţiuni simple au fost respinse, iar PSD nu a votat niciuna, aşa cum se temeau partenerii de Coaliţie că s-ar putea întâmpla. Din vot a ramas doar circul cu banane la purtator al extremiştilor.
Am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Pîrvulescu, politolog
Marius Pancu: Care e miza acestor atacuri din PNL? Noi am mai tot relatat despre diferite tabere, dar niciodată n-au fost asumate, on the record, atât de vizibil.
Cristian Pîrvulescu: Pentru că n-a fost nimeni altcineva să și le asume. În final, domnul Thuma, care era discret, și le-a asumat, și nu întâmplător. Pentru că, spuneați, începe o grevă a primarilor, dar este și adunarea generală a primarilor de comune, care se desfășoară la București.
Primari care sunt importanți în toate cele trei partide sistem pe care le-ați enumerat, PSD, PNL și UDMR. Și, din acest punct de vedere, primarii sunt unanim, nu vor să accepte aceste ajustări bugetare, care sunt, de obicei, numite reforme, pentru că reforma nu a avut loc, va avea loc, cândva.
Premierul, la un alt post de televiziune, spunea că se va ajunge la reducerea numărului de comune. Aceasta ar fi reforma. Pentru că, da, România are o număr mult prea mare de comune, dar nu există curajul politic de a lupta pentru a face această reducere și, oricum, acum ar fi imposibil. Această guvernare și această majoritate nu o pot realiza. Ăsta este unul din motive. Alt motiv este acela că, deja săptămâna trecută, premierul a pierdut în interiorul PNL votul privind excluderea celor care au obținut rezultate slabe, ultimii 10 clasați la alegerile din 2024.
Deci, dacă i se permite să se restabilească, ar putea recapăta conducerea partidului, încearcă să profite de această situație. Pe de altă parte, ați vorbit despre moțiunile simple și, mai ales, despre moțiunea împotriva premierului ca ministru interimar, o premieră în România. Moțiunea care a permis PSD-ului să atace direct premierul și să-l avertizeze că, dacă nu se aliniază mai clar politicilor PSD, riscă să piardă încrederea acestui partid, ceea ce este o amenințare de operetă, pentru că PSD nu își poate permite luxul să părăsească guvernarea, în orice caz, nu în lunile următoare.
Marius Pancu: Imediat vreau să ajungem și aici la PSD, dar vreau o nuanță aici. Până unde poate să meargă disidența din interiorul PNL? Adică, de ce nu îl debarcă pe Ilie Bolojan?
Cristian Pîrvulescu: Pentru că nu au majoritate. Nu au majoritate. E nevoie de majoritate. Nu au avut majoritate. Nu uitați că, totuși, Ilie Bolojan a trecut printr-un vot de încredere pe care l-a câștigat cu o majoritate categorică. Nu există încă o persoană care să-și asume acest lucru. Este mai degrabă o încercare de tatonare și organizare. Foarte probabil majoritatea primarilor îi sunt împotrivă, dar aceștia nu au curajul să se manifeste.
Pe de altă parte, este fix un an de când președintele Iohannis și-a prezentat demisia. Iar acea demisia, vă aduceți aminte, a fost rezultatul unei presiuni pe care doi din liderii de partid interimari în acel moment, și acum lideri fiind domnul Bolojan și domnul Grindeanu, au realizat-o în contextul, pentru că l-am auzit mai devreme pe domnul Peiu, în contextul amenințării legate de suspendarea președintelui Iohannis. Astăzi se vorbește despre suspendarea președintelui, da. Întrebarea pe care ne-o punem este, la un an după acest eveniment, au reușit să dea mai multă coerență politicii românești?
Răspunsul este în întrebările dumneavoastră, nu. Şi în comentariul pe care l-ați făcut în editorial, nu, România este instabilă, România este într-o situație precară, această coaliție nu funcționează și nu funcționează pentru că nu s-au distribuit foarte clar rolurile, pentru că atunci când au gândit un scenariu, în februarie 2025, au avut cu siguranță o altă idee, dar n-a ieșit. Întotdeauna în România scenariile nu reușesc să fie puse în aplicare exact așa cum le-au gândit cei care le-au pus pe hârtie.
Marius Pancu: Și atunci vin cu un corolar, cu o întrebare pe care o păstram în chip de concluzie și pe care mi-am propus personal să o adresez progresiv până ajungem la următorul rând de alegeri ca să nu pierdem niciodată din vedere miza. Și atunci vă întreb, în condițiile acestea pe care le-ați enumerat dumneavoastră, ceasul apropierii de un regim extremist populist în România, cum arată? Cum arată limbile?
Cristian Pîrvulescu: Păi arată. Nu se va întâmpla înainte de 2028, dumneavoastră spuneați tot în editorial că nici AUR nu se simte bine, dar faptul că nu se simte bine în interior nu înseamnă că nu se simte bine în sondaje, chiar dacă sondajele măsoară o stare de opinie acum. Altfel spus, principalul beneficiar al acestei crize din interiorul coaliției nu este PSD, ci este AUR. Este motivul pentru care AUR tratează PSD ca pe un fel de partener minor într-o eventuală coaliție. PSD nu își poate permite să cocheteze foarte mult cu AUR pentru că riscă să piardă nu numai alegători, ci și aleșii înspre AUR.
Știți foarte bine că aleșii locali sunt foarte pragmatici și se îndreaptă spre partidul care poate câștiga alegerile. Și dacă PSD nu poate câștiga alegerile, se vor îndrepta spre AUR.
Marius Pancu: Dar suntem mai aproape sau mai departe decât am fost când ne-a trecut glonțul pe la ureche?
Cristian Pîrvulescu: Suntem mai aproape. Mai aproape decât am fost la turul 2 din, mă rog, alegerile anulate din decembrie 2024 și apoi turul 2 din mai 2025, nu suntem. Dar pe de altă parte, dacă vă uitați la rezultatele sondajelor, AUR stă mai bine decât stătea atunci, pentru că a reușit, practic, să anihileze adversarii din zona extremistă. POT și SOS aproape că nu mai există. AUR își asumă singur această responsabilitate, dar are o problemă. E un partid centrat pe lider, depinde de lider și dacă liderul va fi contestat și această contestare va ajunge la opinia publică, atunci și AUR va avea dificultăți. Dar nu în acest moment. Noi nu putem face predicții decât în raport cu situația existentă.
Marius Pancu: Vreau să vorbim și despre ce se va întâmpla săptămâna aceasta, că doar l-ați pomenit pe Nicușor Dan, Consiliul pentru pacea lui Donald Trump. Ce ar trebui să facă România? Să accepte sau să nu accepte? Cum se joace cartea asta?
Cristian Pîrvulescu: E foarte dificil pentru România. Nu e așa, că au fost trimişi oficial la Washington pentru a negocia o întâlnire între președintele Trump și președintele Dan, dar pe de altă parte, participarea la acest Consiliu ar fi o lovitură dată Uniunii Europene, partenerilor noștri. Nicușor Dan nu a fost ales ca să susțină Trumpismul, a fost ales ca să susțină linia europeană.
Dacă citim carta acestei, așa-zise, organizații internaționale Consiliul pentru Pace, vom vedea că ea nu are nimic de organizație internațională. Ăsta este motivul pentru care este contestată de foarte multe state, unele nici măcar n-au fost invitate să participe, dar România este într-o situație mult mai complicată și cred că președintele Dan va încerca să găsească o soluție de compromis, însă nu e momentul compromisurilor acum pentru că acest compromis ne va compromite.
Marius Pancu: Cum va reverbera în politica internă? Orice fel de decizie, orice fel de scenariu, să le luăm pe amândouă?
Cristian Pîrvulescu: Păi, mă rog, probabil că prezența va avea consecințe mai mari decât absența, mai ales dacă ea poate să fie explicată cu inteligență, doar că autoritățile americane fac cu adevărată presiune cu această scrisoare pe care președintele a primit-o și despre care a și vorbit. Va fi dificil, deci, să spună "nu", pentru că România este într-o situație complicată.
Dar nu uitați, e un an de când vicepreședintele Vance ataca România la Munchen și doar cu o săptămână în urmă s-a dat publicității un pre-raport, un draft de raport în Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a Congresului, care acuză România, dar și Comisia Europeană și Uniunea Europeană, că ar fi anulat într-un mod ilegitim alegerile.
Situația e complicată din acest punct de vedere și nu cred că acceptarea președintelui Dan va rezolva problemele. Dar unii, la București, cred că așa ar trebui să facă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
