Avertisment OMS: Una din 6 infecții bacteriene comune este rezistentă la tratamentele antibiotice
Una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator, care au cauzat infecții comune în rândul populației la nivel mondial în 2023, a fost rezistentă la tratamentele cu antibiotice, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Între 2018 și 2023, rezistența la antibiotice a crescut în peste 40% dintre combinațiile monitorizate de agenți patogeni-antibiotice, cu o creștere anuală medie de 5–15%.
Datele raportate către Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței și Utilizării Antimicrobienelor (GLASS) al OMS, din peste 100 de țări, avertizează că rezistența în creștere la antibiotice esențiale reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală.
Noul Raport Global de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice 2025 prezintă, pentru prima dată, estimări ale prevalenței rezistenței pentru 22 de antibiotice utilizate în tratarea infecțiilor tractului urinar, gastrointestinal, a infecțiilor de sânge și a gonoreei. Raportul acoperă 8 agenți patogeni bacterieni comuni – Acinetobacter spp., Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, Salmonella spp. (non-tifice), Shigella spp., Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae – fiecare asociat cu una sau mai multe dintre aceste infecții.
Riscul rezistenței la antibiotice variază în funcție de regiune
OMS estimează că rezistența la antibiotice este cea mai ridicată în regiunile OMS din Asia de Sud-Est și Estul Mediteranei, unde 1 din 3 infecții raportate a fost rezistentă. În regiunea africană, 1 din 5 infecții a prezentat rezistență. Rezistența este de asemenea mai frecventă și în creștere în locurile unde sistemele de sănătate nu au capacitatea de a diagnostica sau trata eficient agenții patogeni bacterieni.
"Rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a rezistenței antimicrobiene, trebue să folosim antibioticele cu responsabilitate și să ne asigurăm că toată lumea are acces la medicamenitele potrivite, diagnostice de calitate și vaccinuri. Viitorul nostru depinde, de asemenea, de consolidarea sistemelor de prevenire, diagnosticare și tratare a infecțiilor, precum și de inovarea cu antibiotice de nouă generație și teste moleculare rapide", a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS.
Agenții patogeni Gram-negativi reprezintă cea mai mare amenințare
Raportul subliniază că bacteriile Gram-negative rezistente la medicamente devin tot mai periculoase la nivel global, iar povara cea mai mare cade pe țările cel mai puțin pregătite să răspundă. Dintre acestea, E. coli și K. pneumoniae sunt principalele bacterii Gram-negative rezistente detectate în infecții ale sângelui – printre cele mai severe infecții bacteriene, care pot duce la sepsis, insuficiență de organ și deces.
Peste 40% dintre tulpinile de E. coli și peste 55% dintre cele de K. pneumoniae la nivel global sunt acum rezistente la cefalosporine de generația a treia, tratamentul de primă alegere pentru aceste infecții. În regiunea africană, rezistența depășește chiar 70%.
Alte antibiotice esențiale pentru salvarea vieții, inclusiv carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficiența împotriva E. coli, K. pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter. Rezistența la carbapeneme, odinioară rară, devine din ce în ce mai frecventă, reducând opțiunile de tratament și forțând utilizarea ultimelor antibiotice disponibile – care sunt costisitoare, greu de accesat și adesea indisponibile în țările cu venituri mici și medii.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
