Video Boala ireversibilă de care suferă peste 300.000 de români. Cercetătorii americani au anunțat o nouă metodă de diagnosticare timpurie

Terapeut: "Măr, masă şi monedă. Puteţi să le repetaţi?." 

Pacient: "Măr, masă, monedă." 

Terapeut: "Acum o să facem nişte scăderi: 100 minus 7? Gândiţi-vă!" 

Vezi și

Pacient: "93."  

Este unul dintre cele mai simple teste care poate indica primele semne ale unei boli de temut: Alzheimer. Maria Poenaru are 77 ani şi, din fericire, a trecut testul. 

Teodora Dascălu, psihiatru: "Constă în întrebări simple legate de orientare, calcul, limbaj. Data, ziua săptămânii, anul în care suntem. Îi punem să repete o propoziţie simplă, să scrie o propoziţie."

Psihiatrul, neurologul sau geriatrul pune diagnosticul, în baza unor discuţii cu pacientul sau cu familia bolnavului. Dacă specialistul constată probleme de memorie şi de orientare poate prescrie o investigaţie imagistică, CT sau RMN.

Adelin Cucurezeanu, asistent radiologie: "Semnele afecţiunii se văd încă din primele momente ale scanării pentru că pot fi anumite zone ale creierului unde este recunoscută boala destul de uşor şi în această situaţie se adugă segvenţele necesare investigaţiei mai elaborate. Le putem denumi modificări ale structurii normale cerebrale şi acestea se află în anumite părţi ale creierului cum ar fi acestea."  

O suferință care se întinde pe decenii

Pentru Rodica, forma gravă de demenţă a mamei este o luptă zilnică de 11 ani. 

Rodica, fiica unei paciente: "Nu te înţelegi cu ei, acum vor una şi peste trei secunde sunt în cu totul parte. Se uită la televizor, se ceartă cu televizorul, peste trei minute nu-i mai ştie, nu-i mai recunoaşte. Are şi momente când i se pare că mai sunt persoane în plus în casă, de unde apar, lor ce le dai să mănânce?" 

În România, cifrele au explodat. Sunt cu 15% mai mulţi pacienţi care primesc un astfel de diagnostic crunt.  Mai grav, semnele bolii apar la vârste tot mai mici.

Alice Petrescu, geriatru: "Stresul, ăsta e primul, stresul. A început de pe la 40 şi un pic de ani, am pacientă care la 45 de ani a debutat cu o formă de tulburare neurocognitivă fioroasă, foarte urâtă. Stresul, hipertensiunea, dislipidemiile, diabetul, toţi factorii ăştia trebuie trataţi şi ţinuţi în frâu." 

Vești bune pentru pacienții cu Alzheimer

O veste bună vine de la cercetătorii Institutului pentru Boli Neurodegenerative din Florida. Aceştia au cercetat timp de 14 ani modificările apărute la nivelul retinei şi au descoperit că bolnavii de Alzheimer au creșteri semnificative de beta-amiloid, un marker cheie al bolii. Modificările ar putea fi "citite" din timp în ochii pacienţilor.

Afecţiunea nu poate fi tratată, dar medicamentele pot opri degradarea neuronilor. În plus, cu toţii putem amâna instalarea bolii prin obiceiuri simple şi sănătoase. 

Alice Petrescu, geriatru: "Trebuie stimulat creierul, sunt tot felul de exerciţii de stimulare cerebrală, pacientul trebuie să continue să citească, să relateze ce a citit, ce a văzut, să facă exerciţii. Tehnicile de relaxare sunt indicate, meditaţia,cuvinte încrucişate."

În România, sunt peste 300.000 de bolnavi diagnosticaţi, mult peste media europeană. însă ar fi doar vârful aisbergului. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰