Bolile de inimă nu mai sunt doar problema vârstnicilor. De ce ajung tot mai mulţi tineri la cardiolog
Urmărește ObservatorNews pe Discover
O înțepătură în piept, câteva palpitații, senzația de sufocare... și începi imediat să te întrebi dacă e ceva în neregulă. Astfel de episoade nu mai apar doar la oamenii în vârstă. Tot mai mulți tineri, chiar și în jurul vârstei de 30 de ani, ajung la medic cu simptome ale inimii. Uneori poate fi vorba despre un atac de panică, alteori însă pot ascunde o problemă mult mai gravă. În România, aproape jumătate dintre decese sunt provocate de bolile cardiovasculare. Problema e că românii nu prea se ocupă de prevenţie şi ajung la medic prea târziu. Cum ne putem ţine inima sănătoasă, dar şi când este cazul să mergem la un specialist, vedeţi în materialul următor.
"Am tensiune, iau tratament. Am o prietena care a făcut un infarct și a scăpat ca prin minune. Era fumător", a spus o vârstnică.
"Am tensiune oscilantă, am tratament. De la vârsta de 47 de ani până la 70 de ani, iau tratamentul. Doctorul a zis ca asta e pe viaţă", a declarat un bătrân.
La vârsta a treia, bolile inimii au devenit aproape ceva obișnuit pentru mulți români. După o viață de muncă, griji și provocări, mulți ajung să le privească ca pe un fel de notă de plată pentru anii care au trecut. Numai că bolile cardiovasculare apar tot mai devreme. Chiar și tineri de 30 de ani ajung la medic cu simptome care le dau de gândit.
Andreea a trăit o astfel de situație alături de soțul ei, Dragoş, care, la doar doar 35 de ani, avea episoade tot mai dese de palpitații. Primul gând a fost că ar putea avea o problemă cu inima.
Andreea: Soţul meu a avut niște palpitatii, dar au fost atacuri de panică. S-a speriat destul de rău.
Reporter: De unde au venit aceste atacuri de panică?
Andreea: La el, din copilărie, de când era mic. Plus stresul, oboseala... A făcut mai multe analize și nu are nimic la inimă. A început sa bea multă apă, mai bea energizante, a renunțat de tot la ele. Se duce la sală, face mişcare acum.
"Un atac de panica reprezintă descarcarea emotionala care s-a acumulat într.un timp mai îndelungat, de obicei atacurile de panica nu apar în urma unui eveniment concret din acel context, ci apare random, la întâmplare într.o situaţia unde nu e nimic stresant", a declarat Cristina Ionescu, psiholog.
Tot palpitațiile l-au trimis la medic și pe Iulian. La 42 de ani, s-a gândit că ar putea moșteni problemele de inimă ale mamei sale.
Reporter: Ce a zis doctorul?
Iulian: Colesterolul ridicat.
Reporter: L-aţi remediat?
Iulian: Da, a durat 2 ani. Fumatul şi sedentarism. Puțin sport, mai fumez încă, dar alimentaţie. În familie mama e cardiacă.
Palpitațiile sunt unul dintre simptomele care ne pot induce în eroare. Un atac de panică poate provoca stări asemănătoare celor care apar înaintea unui infarct, iar mulți oameni sună la 112 convinși că sunt în pragul unui atac de cord.
"Timpul este cel mai mare duşman când apare durerea toracică puternică, însoţită de transpiraţii reci, lipsă de aer, palpitaţii, oboseală brusc instalată, timpul este preţios... Echipajele merg la atacuri de panică, la hipertensiuni care nu sunt severe şi ar putea ceda la medicaţie", a explicat Dr. Alis Grasu, manager general Serviciul de Ambulanță Bucuresti- Ilfov
Dar cum recunoaștem un infarct? Nu arată întotdeauna ca în filme, cu mâna dusă la piept, urmată de o cădere bruscă. Durerea puternică în piept, senzația de "gheară", lipsa de aer, amețeala, transpirațiile sau greața pot fi semnale de alarmă. La femei, simptomele pot fi mai puțin evidente: dureri de spate sau de maxilar, greață ori furnicături.
România este printre cele mai afectate țări din Uniunea Europeană la capitolul boli cardiovasculare. Un deces din două este pus pe seama acestor afecţiuni.
63,8% dintre decesele din regiunea Sud-Vest Oltenia sunt provocate de boli ale sistemului circulator, potrivit Eurostat. 59,3 % atat ajunge procentul în regiunea Sud-Muntenia, iar 59,1% în sud-est.
Specialiștii spun că, în spatele acestor probleme, este un cumul de factori. Românii nu sunt obișnuiți să meargă preventiv la medic, au un stil de viață dezorganizat și se confruntă cu o rată ridicată a obezității. Vestea bună este că până la 80% dintre aceste boli pot fi evitate prin schimbarea stilului de viaţă.
"Să reducă alimentele procesate, să reducă consumul de alcool și să își îmbogățească alimentația cu alimente cu Omega-3, ba chiar să suplimenteze cu suplimente de Omega-3. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului de sare la maximum 5 grame pe zi, adică aproximativ o linguriță rasă", a declarat dr. Ioana Stravositu, medic endocrinolog şi nutriţionist.
Un alt factor decisiv este stresul de zi cu zi.
"Există studii din punct de vedere psihologic care atestă că există o probabilitate de 28% ca partea de psihic să influenţeze bolile cardio vasculare", a spus Cristina Ionescu, psiholog.
În România, bolile de inimă fac anual în jur de 150.000 de victime, iar rata mortalității este mai mare decât media europeană.
"Există clar niște simptome care ar trebui să ne ducă cu gândul că am putea suferi un eveniment cardiac în acele clipe. Acea durere în mijlocul pieptului, mai ales dacă apare în timpul unui efort fizic, dacă apare însoțită de palpitații, de transpirații profunde, de greață, atunci ar trebui să ne ridice un semnal de alarmă, mai ales dacă știm că avem factor de risc cardiovascular. Însă cel mai bine ar fi ca atunci când simțim aceste lucruri să sunăm la ambulanță, pentru că este mult mai bine să excludem un infarct miocardic, care este un eveniment potențial fatal, decât să spunem a fost doar un atac de panică și să aflăm apoi prea târziu că a fost vorba despre un infarct", avertizează Andreea Lăcraru, medic cardiolog.
"Dacă suntem acasă, de exemplu, și avem la îndemână un tensiometru, un pulsoximetru, am putea să ne măsurăm singuri tensiunea arterială, pulsul și saturația în oxigen. Însă dacă suntem pe stradă unde nu avem la îndemână niciun fel de resurse, ar trebui să stăm așezați, să încercăm să facem cât mai puțin efort sau să ne mișcăm cât mai puțin și de preferat să anunțăm o persoană din proximitatea noastră că ne simțim rău pentru a putea să ne acorde un prim ajutor atunci când este cazul. Să ne fie sprijin.
Din păcate, atât numărul pacienților a crescut, cât și vârsta de la care aceste evenimente cardiace apar a scăzut. Este un lucru care mi se pare și mai îngrijorător și cred că este o combinație între moștenirea genetică pe care o avem, dar și stilul de viață pe care îl avem zi de zi, care are un mare impact asupra acestor boli cardiovasculare pentru că atât infarctul miocardic, cât și accidentul vascular cerebral sau alte patologii cardiace nu apar din senin. În spatele lor, de cele mai multe ori, există acești factori de risc cardiaci pe care dacă îi identificăm la timp și dacă îi tratăm, pot preveni apariția acestor evenimente", mai spune medicul.
Există pacienți care, după stabilirea unui diagnostic și începerea tratamentului, primesc anumite restricții din partea medicului, dar ajung să le mai încalce din când în când, de exemplu consumând un pahar de alcool. Cât de mult pot fi însă "negociate" aceste recomandări medicale?
"Ce trebuie să știe un pacient care a suferit un eveniment cardiac este că tratamentul pe care va trebui să-l urmeze este pe viață, că vor exista la un moment dat mici variații sau modificări ale tratamentului, însă niciodată el nu trebuie să-și oprească tratamentul din proprie inițiativă, pentru că există situații în care pacienții spun, da, dar mă simțeam bine și atunci am crezut că nu mai trebuie să-l iau. Acești pacienți au nevoie toată viața de tratament, pentru că altfel riscul de apariție a unui nou eveniment este unul foarte mare. Și atunci, n-aş spune că este indicat să consume un pahar sau două, ar trebui să fie o moderație și să încerce să evite orice factor de risc care aducă apariția acelei boli. Și clar să aibă o discuție cu medicul să vadă ce poate face și ce nu poate face", a punctat Andreea Lăcraru, medic cardiolog
