Video Cum îţi dai seama corect dacă ai ADHD. Ce spune medicul psihiatru despre autodiagnosticarea de pe internet
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
ADHD-ul nu poate fi diagnosticat printr-un test găsit pe internet, iar simptome precum lipsa de concentrare, uitarea sau agitația pot avea și alte cauze. Romina Cătuți, medic psihiatru, a explicat la Observator 16 cum este diagnosticată corect tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, care sunt principalele simptome și de ce diagnosticul poate fi pus și la vârsta adultă, chiar dacă manifestările trebuie să fi existat încă din copilărie.
Prezentator: Ești diagnosticat cu acest ADHD... Aș vrea să spunem cum este diagnosticat acest ADHD corect, tocmai ca să facem diferența dintre diagnosticul real și autodiagnosticarea de pe internet.
Invitat: Nu ar trebui să fie diagnosticat online. Diagnosticul ar trebui să fie pus de un medic psihiatru în urma unei evaluări clinice complexe, care să presupună și o testare de un psiholog clinician, care să aibă o baterie de teste care să analizeze inclusiv diagnosticul diferențial al ADHD-ului.
Prezentator: Anumiți specialiști pot face aceste testări. Nu poate un psiholog, de exemplu, pentru ADHD.
Invitat: Așa este.
Prezentator: ADHD-ul se poate activa la maturitate? Să spunem că nu ai avut din copilărie, poți să dezvolți la maturitate? După 30-40 de ani?
Invitat: Unul dintre criteriile de bază pentru diagnosticarea ADHD este apariția simptomelor până la vârsta de 12 ani, conform DSM-5. Însă este posibil ca adulții de 30 de ani să ia problema în propriile mâini la acea vârstă. Poate părinții nu au fost deschiși să apeleze la un medic psihiatru în copilăria lor, încât își pot primi diagnosticul și ca adulți, însă prezența criteriilor trebuie să fi apărut înainte de 12 ani.
Prezentator: Care ar fi simptomele care duc în zona de ADHD?
Invitat: ADHD poate fi deficit de atenție, hiperactivitate cu impulsivitate sau mixt. Dacă vorbim pe partea de neatenție, sunt necesare 5 din 9 criterii: dificultăți pe partea de concentrare, tendința de evitare a sarcinilor ce presupun concentrare crescută, pierderea obiectelor importante, tendința de a vorbi mult și a avea multe idei deodată. Pe partea de hiperactivitate, poate fi dificultatea de a sta locului. Pare că au un motor care îi ține în mișcare sau au tendința de a termina propoziția altor oameni, să nu apuce să termine de adresat întrebările, dificultatea de a sta la coadă...
Prezentator: Acum sunt și alte afecțiuni care se pot confunda... Ne uităm pe internet, căutăm de fapt anumite simptome și gata, spunem că avem ADHD... Poate fi altă afecțiune.
Invitat: Partea de tulburări pe sfera atenției sau a memoriei poate să apară și în contextul unei tulburări de anxietate, depresive sau chiar a deprivării de somn în situații de stres crescut. Persoanele care au ADHD sunt predispuse să dezvolte tulburări de anxietate, depresie... Nu este exclus și un diagnostic secundar de tulburare de anxietate peste un ADHD și trebuie să le tratăm pe rând ca să vedem...
Prezentator: Sunt avantaje ale pacienților care au ADHD? Se spune că sunt mai inteligenți, mai creativi. Compensează cu alte lucruri?
Invitat: Așa este, persoanele cu ADHD pot avea momente de hiperfocus în care se pot concentra ore în șir pe lucruri care îi atrag și pot fi mai creativi pentru că au mai multe idei. Nu este un diagnostic ca o condamnare, dar merită atenție și trebuie aplicat în mod oficial ca să poată beneficia de tratament persoanele diagnosticate.
