Video Dormim puţin şi prost: "Glicemia nu mai poate fi controlată, tensiunea, apare obezitatea, te îngraşi"
Românii s-au obişnuit să traiască pe pilot automat şi cu bateria tot mai descărcată. Unul din trei are probleme cu somnul. Fie nu reuşeşte să adoarmă, fie doarme puţin şi prost. E un cerc vicios - de multe ori, ne sabotăm singuri, apoi ne tratăm tot singuri.
În primul rând, ne întindem în pat cu telefonul în mână, apoi luăm tot felul de suplimente ca să reuşim să adormim. Aşa a apărut şi "ortosomnia" sau obsesia pentru somn. Investim în tratamente, saltele, gadgeturi, chiar şi în "turism de somn".
"Mă trezeam mai obosit decât atunci când mă puneam la somn, era o perioadă în care resimțeam... adică îmi scădeau destul de mult performanțele în anumite zile. Nu mai aveam răbdare să vorbesc cu persoanele de lângă mine, voiam să fiu mai mult singur", explică Andrei Hosu.
Aşa a ajuns Andrei, în noiembrie anul trecut, să-şi dea seama că are probleme cu somnul. Agent de vânzări în Satu Mare, tânărul de 22 ani dă vina pe stresul de la muncă. Amplificat însă de un obicei considerat inamicul odihnei.
"Seara, când mă puneam în pat, luam telefonul în mână, stăteam minimum o jumătate de oră, o oră, scrollând pe social media. Recent, vorbisem cu un psiholog şi mi-a recomandat nişte jeleuri cu melatonină, valeriană şi lavandă şi, spre surprinderea mea, au avut efect", explică tânărul.
Ca Andrei, sunt tot mai mulţi români care se chinuie, în fiecare noapte, adoarmă. Unul din trei români are probleme cu somnul. În medie, nu dormim mai mult de şase ore. Stresul, anxietatea şi grija banilor sunt principalele motive pentru care avem tot mai multe nopţi albe.
"Problemele de somn se rezolvă fără tratament, pentru că oamenii ar trebui să adopte psihoigiena. Cel mai important motiv e că oamenii stau prea mult cu ochii în ecrane. Ora de trezire e foarte importantă, ora la care ai mâncat ultima masă, pentru cei tineri, faptul că îşi mută zona de recreaţie prin mişcare fizică seara, în loc să o aibă dimineaţă, mai degrabă le agravează tulburarea de somn", explică dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie.
Somnul ideal, spun specialiştii, ar trebui să aibă între 7 şi 9 ore. Iar rutina de seară ar trebui să nu implice telefonul. Doar că pentru mulţi este imposibil să se detaşeze de problemele zilnice şi de ecrane. Şi atunci apelează la stimulente sau leacuri băbeşti.
Am incercat şi cafetina şi melatonina. Nu au avut niciun efect real", explică un tânăr.
Astfel de remedii sunt contestate însă de medici, tocmai pentru că nu rezolvă cauza.
"Nu fac decât pe o distanță foarte scurtă să te mintă și când oamenii devin disperați, vin la doctor. Acolo unde ar fi o idee bună să vorbeacă încă de la început", explică dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie.
Dincolo de suplimente, ne mai instalăm şi aplicaţii sau diverse gadgeturi care să ne monitorizeze somnul. Toate hrănesc un nou fenomen: obsesia somnului perfect sau, altfel spus, orthosomnia.
"Primul lucru pe care îl fac după ce mă trezesc este să îmi verific ceasul, nu ca să mă uit la oră, ci ca să verific somnul, dacă a fost de calitate sau dacă am stat offline doar câteva ore", explică Anita Lăsculescu, reporter Observator.
"Senzorii respectivi nu sunt calibrați astfel încât să-ți dea o bună reprezentare a realității. În plus, ei nu testează senso stricto somnul, cât extrapolează fazele de somn în baza altor parametri indirecți, ca pulsul, mișcările corpului", explică dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie.
Aşa a apărut şi trendul "sleepcation" sau turismul pentru somn. Ne ducem în vacanţă nu ca să vizităm, ci ca să ne recuperăm în hoteluri care fix asta oferă: cadrul perfect pentru odihnă. Perne de cea mai înală calitate, izolator fonic, aromaterapie şi programe personalizate de somn. O cerere în creştere cu 20% în România. Şi o întreagă industrie de care profită şi producătorii de saltele şi perne.
"Salteaua chiar contează, pentru că e fundaţia somnului. Dacă ne ajutăm cu o pernă între picioare când dormim pe lateral, protejăm şi lombarul. Cea mai greşită poziţie de somn este pe burtă. Gâtul este forţat, deoarece trebuie să respiri într-o continuă rotaţie, de aia sunt mulţi oameni care se trezesc cu dureri de omoplat, de umeri sau chiar migrene", explică Dragos Gheorghiu, chiropractician.
Dar un somn prost are şi efecte mai grave decât nişte simple dureri.
"Glicemia nu mai poate fi controlată, tensiunea, apare obezitatea, te îngraşi, deşi mănânci foarte puţin, pentru că apare dezechilibrul hormonal, şi toate astea duc la ateroscleroză, tulburări de memorie, cognitive", explică dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog si somnolog.
Epidemia de insomnie e răspândită la nivel global. 1 din 10 adulţi din Europa suferă astfel de probleme. Tulburările de somn costă Europa peste 400 de miliarde de euro anual. De ce? Pentru că oamenii îşi pierd astfel productivitatea la locul de muncă, îşi iau zile libere din cauza problemelor de sănătate derivate din lipsa somnului şi sunt mai predispuşi la accidente rutiere. La toate acestea se adaugă şi costul consultațiilor şi al testelor de laborator.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
