Două din trei proceduri de avort se fac la privat. Jumătate din spitalele de stat refuză intervenţia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O cercetare a Centrului Filia arată că doar jumătate din spitalele de stat (din rândul celor care au răspuns la solicitări oficiale) fac avorturi la cerere. Trei sferturi din avorturile la cerere din 2025 au fost făcute la privat, pe tarife de 5 ori mai mari decât la stat.
În cadrul cercetării, Centrul FILIA a trimis solicitări oficiale către 204 spitale publice. Au fost obținute 127 de răspunsuri valide. Alte 45 de spitale nu au răspuns, 26 au transmis că nu au secție de obstetrică-ginecologie, iar 6 că nu au niciun medic pe postul respectiv.
Potrivit răspunsurilor oficiale analizate, în 49,6% dintre spitale niciun medic nu efectuează avorturi la cerere. În același timp, 44,8% dintre spitalele care au răspuns - 57 de unități - au declarat că efectuează astfel de proceduri. Restul, până la 100%, nu au răspuns (7.9 procente).
Motivele pentru care medicii refuză această procedură
În răspunsurile oficiale ale spitalelor, cele mai frecvente motive invocate pentru refuz au fost:
41% - motive religioase
38% - clauza de conștiință
10% - motive privind malpraxisul sau riscurile asociate procedurii
-
Oraşul în care un singur medic are în grijă elevii din 9 şcoli. Posturile vacante, blocate în birocraţie
-
Tot mai mulți copii ajung la Urgenţe cu tensiune alarmantă. Medic: "Pot fi complet asimptomatici"
-
Continuă situaţia critică din secţiile de urgenţe. Spitalele se împrumută între ele sau apelează la pacienţi
Au fost menționate și probleme logistice, precum renovări, relocări sau lipsa temporară a unui spațiu adecvat.
Dintre cele 57 de spitale care au declarat oficial că efectuează avorturi la cerere:
- 24 (42%) oferă atât procedura chirurgicală, cât și cea medicamentoasă.
- 22 (38,6%) oferă doar avort chirurgical, iar 11 (19,3%) doar avort medicamentos.
Cât costă procedura de întrerupere a sarcinii
Nu există un tarif standard, iar multe dintre spitalele analizate nu au comunicat prețurile. Din informațiile obținute, tariful maxim menționat în spitalele de stat a fost de 1.000 de lei pentru avortul chirurgical și 750 de lei pentru cel medicamentos. Raportul arată că, în mediul privat, costurile pot ajunge până la 5.000 de lei.
Conform datelor INSP citate în raport, în 2025 au fost raportate: 10.707 avorturi la cerere în mediul privat, față de 4.082 în unitățile publice. Asta înseamnă că peste 72% dintre avorturile la cerere raportate au fost realizate în mediul privat. În 13 județe nu a fost raportat niciun avort la cerere în unitățile medicale de stat.
Raportul Centrului Filia a comparat răspunsurile oficiale cu informațiile oferite telefonic de 122 de spitale. Dintre cele 50 de spitale care au declarat oficial că efectuează avorturi la cerere, doar 9 au confirmat clar acest lucru și telefonic. În alte 16 cazuri, spitalele au spus telefonic că nu efectuează procedura, deși ulterior au declarat oficial contrariul.
Legea de la noi vs. legea din alte ţări europene
În România, Codul Penal sancționează întreruperea sarcinii dacă aceasta este realizată, între altele, după depășirea a 14 săptămâni, cu excepțiile medicale prevăzute de lege. Situaţia este aceeaşi în Franţa, iar procedura este gratuită.
În Germania, în cadrul procedurii bazate pe consiliere, întreruperea poate fi efectuată în primele 12 săptămâni de la concepție. Este necesară o consultație la un centru autorizat, iar între consiliere și procedură trebuie să treacă cel puțin 3 zile.
Una dintre cele mai restrictive ţări este Polonia. Acolo, procedura este permisă atunci când sarcina pune în pericol viața sau sănătatea femeii ori există suspiciunea justificată că sarcina a rezultat dintr-o faptă ilegală.
De la limita de 12 săptămâni până la 24 sau la situații strict definite de lege, regulile privind întreruperea sarcinii diferă semnificativ între statele europene.
