Autorităţile nu au vrut să participe la studiul Comisiei Europene despre dublul standard la alimente

Românii sunt printre puţinii europeni care nu ştiu ce pun pe masă. Şi asta pentru că autorităţile de la noi nu au vrut să participe la studiul Comisiei Europene despre dublul standard la alimente. De ce? Răspunsul halucinant a fost obţinut astăzi de o echipă Observator de la şeful Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor, practic instituţia care ar trebui să protejeze interesele cetăţenilor. "Nu dădea bine pentru că aveam preşedinţia Consiliului Uniunii Europene". În plus, Ministrul Economiei, în coordonarea căruia se află ANPC, recunoaşte că nici nu ştie cine ar fi trebuit să trimită probe.

Scandalul dublului standard la alimente a inflamat întreaga Europă. Nouăprezece state au trimis Comisiei Europene, încă de anul trecut, diverse etichete- branză, ciocolată, sucuri, cafea tocmai pentru a afla dacă există diferenţe de calitate între vest şi est. 

Oficialii români nu au trimis atunci nicio probă. De ce, explică abia astăzi preşedintele Protecţiei Consumatorului. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Mai mult, şeful Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor dă de înţeles că studiul Comisiei Europene nu este relevant pentru că a analizat doar etichetele. Promite în schimb un studiu realizat în România. 

Şi nu este tot. Mnistrul Economiei, în coordonarea căruia se află ANPC, a aflat abia astăzi, de la presă, că autorităţile de la noi nu au răspuns niciodată apelului Comisiei Europene de a trimite eticheta ale produselor. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Studiul Comisiei Europene, la care România nu a participat, a confirmat faptul că dublul standard există. Au fost analizate 1400 de produse din 19 state. 

S-a descoperit pe baza etichetelor că 9% dintre produse aveau o compoziţie diferită. De pildă, un sortiment de brânză tartinabilă avea apă în compoziţie pentru o ţară din est, în timp ce pentru vest acelaşi produs nu conţinea apă. 

În est, un sos pentru paste, produs de aceeaşi firmă, conţinea pastă de tomate, în timp ce în vest conţinea roşii zdrobite. Iar un anumit sortiment de ciocolată conţinea mai multe alune în vest decât în est.