Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Ziua de Bobotează. Tradiții și superstiții practicate în marea sărbătoare

Boboteaza este celebrată pe 6 ianuarie, în ajnul unei alte sărbători mari, Sfântul Ioan Botezătorul. Cele două sărbători marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

de Redactia Observator

la 06.01.2019 , 08:34

Aghiasmă de Sărbătoarea de Bobotează Un preot sfințește apa la slujba de Bobotează - Mediafax Foto via Hepta

Boboteaza este celebrată pe 6 ianuarie, în ajnul unei alte sărbători mari, Sfântul Ioan Botezătorul. Cele două sărbători marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

De Bobotează, superstițiile românilor sunt legate de căsătorie, noroc sau bani.

Superstiíi de Bobotează

Articolul continuă după reclamă

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se împrumută nimic.

Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, şi aduceau mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau cu aruncatul în apă.

Obiceiuri de Bobotează în alte țări

În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.

În Franţa, pe vremuri se gătea "la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită "a Bunului Dumnezeu” sau "a Fecioarei”, care era dată primului sărac.

În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.

Sursa: News.ro

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Mergeți duminică la vot?
Observator » Ştiri sociale » Ziua de Bobotează. Tradiții și superstiții practicate în marea sărbătoare