Capitala nu va fi ferită de fenomenele extreme! Unde ne putem adăposti în cazul unei urgii precum cea din vestul ţării
Adăpostirea în caz de dezastru e, în România, o. necunoscută. Puţini ştiu încotro să se îndrepte şi unde sunt buncărele de protecţie. Deşi există pe hârtie, în realitate, ele sunt şi insuficiente şi în mică parte funcţionale. E nevoie de multe reparaţii - ne-o spun deschis chiar autorităţile.
Adăpostirea în caz de dezastru e, în România, o. necunoscută. Puţini ştiu încotro să se îndrepte şi unde sunt buncărele de protecţie. Deşi există pe hârtie, în realitate, ele sunt şi insuficiente şi în mică parte funcţionale. E nevoie de multe reparaţii - ne-o spun deschis chiar autorităţile.
În caz de dezastru, aici oamenii ar trebuie să-şi găsească adăpost. Condiţiile au rămas aceleaşi ca în urmă cu trei decenii şi jumătate. O singură chiuvetă pentru 80 de oameni şi patru toalete turceşti. Panourile electrice par devastate şi nici urmă de paturi, pături ori alte lucruri folositoare.
Suntem într-un adăpost civil din sectorul 4 al Capitalei.
În Bucureşti şi Ilfov aproape 900 de imobile au la parter astfel de adaposturi. Au fost proiectate odată cu blocurile de locuinţe şi ar fi trebuit să fie întreţinute de administratorii clădirilor împreună cu autorităţile locale.
Într-un alt sector, autorităţile ne deschid uşa unui adăpost aflat la subsolul unui centru medical.
"Adăposturile pe raza sectorului doi sunt în număr de 367 din care 14 sunt funcţionale. Asigură cazarea în anumite situaţii: atac aerian, atac chimic. Celelalte sunt nefuncţionale, uşile nu se închid etanş, instalaţie învechită, nefuncţională", spune Aurel Stoian, consilier serviciul managmentul situaţiilor de urgenţă
La nivel naţional, pe hârtie, există 11.000 de adăposturi de protecţie civilă. Anul trecut s-a decis ca, şi în staţiile de metrou, amenajarea unor astfel de spaţii să fie obligatorie.
Dacă situaţia de la Timişoara s-ar repeta, oamenii ar trebui să se descurce oricum singuri pentru că adăposturile civile nu sunt o soluţie. Ele pot fi folosite doar în caz de conflict armat iar sirenele acţionate doar dacĂ e vorba de dezastre naturale sau atac aerian.
Guvernului a anunţat că lucrează la un sistem de alertare în masă a populaţie pe telefonul mobil. Peste două luni, ar trebuie să fie funcţional.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰