Ce sărbătorim pe 1 Decembrie. Ce s-a întâmplat în 1918
Românii din întreaga ţară şi cei din diaspora sărbătoresc, pe 1 Decembrie 2025, Ziua Naţională a României, respectiv 107 ani de la marea unire din 1918.
Este un motiv în plus să ne mândrim că suntem români şi să arătăm, întregii lumi, cum se trăieşte şi se iubeşte româneşte, dar şi un motiv de introspecţie, prin care să analizăm şi să vedem ce putem face pentru ca România să devină mai bună.
Ziua de 1 Decembrie are, însă, o însemnătate istorică. Sărbătorim 107 ani de la unirea Transilvaniei cu România, de la momentul în care s-au unit toate teritoriile ocupate cu preponderenţă de români.
Ce s-a întâmplat pe 1 Decembrie 1918
Pe 1 Decembrie 1918 a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Adunarea a fost convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad CNRC, la care au participat 1228 de deputați pentru a vota Rezoluția de la Alba Iulia, prin care se pecetluia, practic, Unirea Transilvaniei cu Regatul Român.
Locul desfășurării a fost vechea sală a Cercului Militar din Alba Iulia, spațiu ce poartă astăzi numele de Sala Unirii. Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezoluția Adunării Naționale, iar documentul a fost susţinut de Iuliu Maniu şi aprobat de toţi cei prezenţi la eveniment.
Când a devenit 1 Decembrie Ziua Naţională a României
Puţină lume îşi mai aduce aminte că ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României abia în 1990, în urma unei legi promulgate de preşedintele ţării de la momentul respectiv, Ion Iliescu.
De-a lungul timpului, România a mai sărbătorit Ziua Naţională pe 24 ianuarie, în perioada 1861-1866, în onoarea Unirii Principatelor Române din ianuarie 1859, pe 10 mai, în perioada 1869-1947, şi pe 23 august, în perioada 1948-1989, ultima zi cu trimitere la momentul în care România ar fi fost eliberată de Armata Roşie în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
