Video Cei 139 de afgani, care au fost ajutaţi de statul român să fugă în ultima clipă din calea talibanilor, duc o viaţă nouă. Vor să studieze şi să muncească în România

Centrul pentru Refugiaţi, Galaţi. Intrăm pentru câteva ore în locul în care cei 139 de afgani au ajuns de mai bine de două săptămâni.  Ţara din care au fugit e departe, dar gândul le e încă tot acolo. Atunci când pot încearcă să ia legătura cu rudele şi prietenii pe care i-au lăsat acasă.

Fawad este unul dintre puţinii refugiaţi afgani de aici care acceptă să stea de vorbă cu noi. Soţia lui, fostă judecătoare a Curţii Supreme din Afganistan, este şi acum căutată de talibani. 

Fawad: Familia mea era foarte cunoscută în Afganistan. Talibanii au venit în casa noastră, au întrebat de soţia mea.

Vezi și

Cei doi au lăsat tot în urmă. Au reuşit să fugă în ultima clipă. Au trecut pe jos graniţa cu Pakistanul. Şi-au lăsat în urmă fiul, fost militar în armata afgană. 

Fawad: Noi am renunţat la tot. Am renunţat la tot ce am avut. Am plecat cu un singur bagaj, nici hainele nu le-am putut lua de acasă.

A câştigat în schimb libertatea de a trăi. Şi o viaţă pe care vrea să o construiască acum în România. 

''Toată familia mea este în Afganistan şi nu poate să iasă din Afganistan...''

Essan acceptă să ne povestească drama prin care trece doar cu rugămintea de a-i proteja identitatea. Se teme pentru tatăl şi fratele lui care au lucrat în guvernul afgan iar acum sunt vânaţi de talibani.

''Vreau să lucrez şi să studiez masteratul în România.

În ce domeniu ai vrea să lucrezi?

Afacere şi administraţie.''

Copiii par să treacă cel mai repede peste amintirile dureroase şi grijile legate de viitor. Pe câţiva dintre ei îi găsim pe terenul de fotbal. Centrul funcţionează ca un cămin studenţesc. Copii, adulţi, se întreţin toţi singuri. Joacă fotbal, se joacă în parcurile de aici. Cam aşa decurge o viaţă normală pentru cei 139 de afgani.

136 de afgani au cerut statului român să îi găzduiască

136 dintre cei 139 de afgani ajunşi în România au cerut statului să îi găzduiască. Pentru asta au nevoie de un document temporar de identitate, apoi de un permis de şedere care se obţine pentru o perioadă de doi ani. În tot acest timp, trebuie să urmeze cursuri de limbă sau profesionale.

Eleodor Pârvu, Director Direcţia Azil şi Integrare IGI: Am început prin înregistrarea cererilor de protecţie, amprentarea, verificări suplimentare. Fiecare caz a fost individual procesat.

Peste 7320 de cereri de azil au fost primite în primele 10 luni de statul român. Un număr record până acum. Iar majoritatea refugiaţilor sunt afgani, urmaţi de sirieni.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰