Antena Meniu Search
x

Organizarea orelor de educație sexuală continuă să producă dezbateri aprinse

Vom avea educaţie sexuală în şcoli, dar nu ştim cum va arăta. Cert e că se va numi educaţie sanitară şi se face doar cu acordul părinţilor. Cât priveşte cine va preda, despre câte ore este vorba şi mai ales ce li se va spune copiilor, nimeni nu are aceste raspunsuri.

de Redactia Observator

la 04.06.2020 , 20:56

  • Elevii ar urma să participe la ore doar cu acordul scris al părinților.
  • O oră de educație sexuală ar urma să aibă elevii pe semestru.

În fiecare an, o adolescentă din zece devine mamă în România. Doar în 2018, aproximativ 18 mii de minore au devenit mame. Dintre ele, 674 aveau sub 15 ani. Cele mai multe dintre ele abandonează şcoala pentru a-şi creşte copiii.

Carmen Daşoveanu e profesoară de 30 de ani, timp în care a văzut zeci de astfel de cazuri.

Carmen Dașoveanu, director liceu cu profil tehnologic: Primele persoane care erau acuzate erau cei din familie care refuzaseră orice discuţie şi orice dialog pe această temă.

Vezi și

Lipsa educaţiei sexuale este adesea unul dintre motivele invocate pentru a explica numărul uriaş de naşteri în rândul minorilor.

Un proiect de lege care prevede şi educaţia sexuală în şcoli a fost votat. Materia se numeşte educaţie sanitară şi are multe necunoscute.

Nu ştim cine va preda aceste lecţii, câte ore vor fi pe semestru şi ce tematici vor fi abordate - în funcţie de vârstele elevilor.

Carmen Dașoveanu, director liceu cu profil tehnologic: Nu ar trebui pomenit nici măcar o clipă cuvântul sexualitate. Dacă există intenţia de a fi făcut cu obiectivitate aceste lucru el se poate face şi eu cred că profii de biologie ar face faţă cu succes.

Liviu Cotfasă, director Colegiul Național Elena Cuza: Deocamdată am înţeles că ar fi o oră pe semestru, cam puţin. Această oră ar putea fi aplicată cu succes la şcoală printr-o echipă şi anume psihologul şcolii, medicul şcolar şi eventual profii de biologie.

Irina Gruia, psihoterapeut: Eu aş recomanda să se propună singuri acei oameni care se simt suficient de apropiaţi şi de flexibili să adapteze pe înţelesul tinerilor aceste concepte.

Singura certitudine e că educaţia sanitară nu poate fi predată fără acordul explicit al părinţilor.

Liviu Cotfasă, director colegiul național Elena Cuza: Suntem ipocriţi. E un lucru foarte uzual, foarte comun, care e indicat a se discuta. Acel acord nu e necesar. Toţi elevii ar trebui să poată participa.

În aşteptarea normelor de aplicare şi a programei, specialiştii vorbesc despre cele mai mari lipsuri din educaţia elevilor.

Irina Gruia, psihoterapeut: Tinerele nu au elementele de bază în ceea ce priveşte funcţionarea propriului corp, începerea vieţii sexuale, nu cunosc elemente de contracepţie. Nici băieţii, nici fetele nu cunosc conţinuturi legate de intimitate, despre abuz, ce înseamnă un abuz, cum să recunoască un abuz şi cum să îl respingă. Tinerii aleg să îşi înceapă viaţa sexuală neinformaţi şi nepregătiţi.

Procentul copiilor care nasc copii în România este de 12,3%, mult peste media europeană, de 4%.

Chiar şi în aceste condiţii, de la cele mai înalte instituţii din ţară se aud voci care se opun educaţiei sexuale.

Consilierul premierului Ludovic Orban, fost şef al ANAF, e împotriva predării acestei materie în şcoli.

Spune că elevii ştiu tot ce e de ştiut despre contracepţie şi sex protejat, iar profesorii nu mai au ce să-i învețe.

În România, aproape 34 de adolescente dintr-o mie au devenit mame în 2018. La nivelul Europei, doar Bulgaria și Georgia stau mai rău. Țări din Africa sau Asia, precum Rwanda, Trinidad Tobago, Uzbekistan, Albania, Bahamas, Botswana, Burundi, Mauritius, Djibouti, India, Tunisia sau Algeria stau mai bine decât România la acest capitol, conform unui raport al Organizației Salvați Copiii.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în 2018 au avut loc 17.307 nașteri de la mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. 674 de copii s-au născut în 2018 din mame mai mici de 15 ani. Cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural.

La mamele sub 15 ani – 655 copii sunt la prima naștere, 18 la a doua naștere, iar una singură deține recordul de a avea al treilea copil, în 2018. Mamele între 15 și 19 ani sunt cele mai multe la prima naștere, 3.657 la a doua naștere, 673 la a treia, 63 la a patra, 7 la a cincea și o singură mamă minoră se află la a șasea naștere, conform statisticilor oficiale.

Dacă în anul 2000 existau 10.810 mame cu minori, în 2015 erau 9.571, conform statisticilor Organizației Salvați Copiii. Numărul lor se menține constant, într-o scădere nesemnificativă: 9.374 în 2016 și 9.154 în 2017.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Ascultaţi manele?
Observator » Stiri sociale » Organizarea orelor de educație sexuală continuă să producă dezbateri aprinse