Doi generali au pe mână 5 milioane de euro să urnească dosarele ,,Revoluției”

Bugetul Parchetelor militare se ridică la 22,65 milioane lei - echivalent a 5 milioane euro-care va fi gestionat de o nouă conducere. Generalul Gheorghe Coșneanu și-a depus proiectul de management pentru funcția de procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru funcția de adjunct candidează generalul Alexandru Ion, fost șef al secției specializate pentru militari, desființate, la DNA.

Principala sarcină asumată de cei doi candidați la șefia parchetelor militare este eficientizarea activității specifice de urmărire penală în ,,Dosarele istorice”. În momentul de față,pe rolul Secției Parchetelor Militare sunt trei categorii de astfel de dosare, respectiv dosarul ,,Revoluției” ,dosarul ,,Mineriadei” și dosarul,,Procesele Comunismului”. Acestea se află de mulți ani în atenția opiniei publice și toate încercările de finalizare de substanță, prin hotărâri în instanțe, au avut rezultate nesemnificative. Sub presiunea publică și a unor hotârâri CEDO, a fost redeschis dosarul Revoluției.

BANII SUNT - 22,65 milioane lei, LIPSESC PROCURORII

Din proiectele de management depuse la CSM de cei doi generali , supuse din 15 decembrie dezbaterii publice- aflăm problemele dificile din parchetele militare. Finanțarea activității nu ridică probleme, bugetul fiind de 22,65 milioane lei, în echivalent, 5 milioane euro, pentru plata cheltuielilor de personal alocându-se 21,8 milioane lei (96 la sută din total buget).Găsirea de personal specializat-procurori militari este insă dificil de soluționat. Din schema de 93 de procurori ai Secției sunt ocupate în prezent doar 59 de posturi. Aceasta însemnă că parchetele militare funcționează cu o capacitate de doar 63 la sută .

ARHIVE TOCATE ȘI ORDINE VERBALE SCUFUNDĂ CERCETĂRILE

Generalul Alexandru Ion relevă cauzele care au determinat o lungă durată a procedurilor: perioada mare trecută de la data săvârșirii faptelor și complexitatea cauzelor. Este vorba de fapte comise în perioada dictaturii comuniste și în contextul mai larg al mișcărilor de protest de la sfârșitul anului 1989 și din prima jumătate a anului 1990.