Hepatita B: cum se transmite și cum poate fi prevenită infectarea
Dacă pentru multe boli grave și foarte grave s-au găsit tratamente care să conducă la creșterea procentului de vindecări, pentru hepatita B nu există solutie.
Dacă pentru multe boli grave și foarte grave s-au găsit tratamente care să conducă la creșterea procentului de vindecări, pentru hepatita B nu există încă solutii de vindecare satisfăcătoare.
Prevalența infecției cronice cu virusul heptatitei B (VHB) este foarte ridicată, iar în România există peste un milion de persoane infectate cu acest virus.
Modalități de transmitere
Hepatita B este o inflamatie a ficatului determinată de virusul hepatitei B. Sursa de infecție este strict umană, virusul putand fi depistat în toate secrețiile organismului. Există trei căi principale prin care infecția cu VHB se transmite:
Calea sexuala. Este considerată principala modalitate de transmitere a infecției.
Calea verticală. Asta înseamnă transmiterea infecției de la mamă la făt, ceea ce duce de obicei la o hepatită cronică la copil. Fătul poate fi infectat pe durata sarcinii, pe cale transplacentară. Infectarea se mai poate produce în timpul travaliului, prin contactul bebelușului cu sângele mamei, dar și prin alăptat. Nașterea prin cezariană nu elimină riscul de infectare a nou-născutului.
Calea parentală. Acest tip de infectare se face prin expunerea la sânge sau derivate din sânge prin intermediul instrumentelor medicale (chirurgicale, stomatologice, ace, endoscoape, colonoscoape etc.), prin utilizarea de truse de manichiură, pedichiură, lame de ras sau ace pentru tatuaje contaminate. De asemenea, se mai produce prin utilizarea la comun a acelor la consumatorii de droguri care și le aplică intravenos.
Modalități de protejare
Cea mai importantă măsură de prevenție împotriva virusului hepatitei B este vaccinarea sau administrarea unei soluții perfuzabile, cum ar fi hepatect. Această soluție conține o substanță activă imunoglobulină umană împotriva hepatitei B și asigură protecție imunitară imediată, dar și pe termen lung. Administarea unei astfel de soluții se recomandă în mai multe situații: la pacienții care nu au fost vaccinați sau nu au fost vaccinați complet, la pacienții care prezintă risc ridicat de infecție cu acest virus, la pacienții care fac transplant de ficat, pentru a preveni infectarea, la pacienții la care testele pentru hepatita B sunt pozitive, precum și la nou-născuții ale căror mame sunt purtătoare de virusul hepatitei B.
Există însă și statistici îmbucurătoare. De exemplu, la nou-născuții din mame purtătoare de VHB, dacă li se administrează imunoglobuline specifice anti VHB și vaccin anti-NHB în primele 12 ore de viață, scade riscul de infecție sub 5%.
O măsură foarte bună de prevenție constă în folosirea de obiecte personale, deci fără a împrumuta sau a le folosi pe ale altora (truse de manichiură/pedichiură, aparate de ras, epilatoare, periuțe de dinți etc.). De asemenea, se recomandă evitarea raporturilor sexuale neprotejate, dar și folosirea drogurilor intravenoase prin schimbul de ace. Nu în ultimul rând, este indicat ca în cazul expunerii accidentale la infecția cu VHB să se facă vaccinarea cât mai repede posibil și să se administreze imunoglobuline umane specifice anti-VHB.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
