Video Iluzia vieții perfecte de pe rețelele sociale. Presiunea din online îi afectează tot mai mult pe tineri
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Case frumoase, vacanțe exotice, relații perfecte și oameni care par să nu aibă niciodată o zi proastă. Aşa arată viaţa pe internet. Numai că dincolo de ecran, realitatea nu are filtre. Perfecțiunea pe care o vedem la ceilalţi este, de cele mai multe ori, doar un scenariu bine pus la punct şi un miraj care creează o presiune uriașă asupra tinerilor. Specialiştii avertizează: algoritmii ne livrează constant iluzia că ceilalți au mai mult, sunt mai fericiți și mai împliniți. Care este adevărul de fapt şi cum ne afectează tot ceea ce vedem pe internet, descoperiţi în materialul următor.
Andrei Vendura ştie cel mai bine diferenţa dintre viața perfectă de pe ecrane și realitatea din culise. La 26 de ani, este urmărit în online de un milion de oameni. De 6 ani a înfiinţat "Poliţia TikTokului", un proiect prin care arată adevărul din spatele perfecţiunii afişate online.
"Ori avem o situaţie în care persoanele îşi supragândesc videoclipurile şi încearcă să-şi construiască o imagine care nu reflectă realitatea total, fie vorbim despre persoane mult prea naturale, dar atunci lipseşte simţul penibulului. Naturaleţea tot timpul o să câştige în faţa unui scenariu cumva perfect, numai că, din păcate, inclusiv poveşti de tipul relaţia perfectă vând extraordinar de bine în online", a declarat Andrei Vendura, influencer.
Cât e real şi cât e o regie pentru like-uri? Greu de contorizat în procente, spun specialiştii. Astăzi ne edităm nu doar felul în care arătăm în poze, ci generăm, cu ajutorul AI, fotografii care nici măcar nu există: viaţa perfectă, partenerul ideal, vacanţe exotice şi joburi care sunt mai mult o pasiune. Granița dintre adevăr și ficțiune digitală s-a șters aproape complet într-o industrie în care aparențele pot înşela pe oricine.
"Dă-mi Doamne viaţa pe care pretind că o am pe Instargam, deci diferenţa e foarte, foarte mare. Ne ducem pe reţelele de socializare cu jocul nostru cel mai bun. Este cumva ce în culturile tradiţionale era camera de oaspeti, în care erau cele mai bune lucruri şi frumoase şi în care nu intra nimeni, cu difenţe foarte mari faţă de restul casei, la fel se întâmplă şi pe social media", a declarat Dan Petre, sociolog.
Haideți să ne limităm la două scenarii: cei care par să aibă tot ce și doresc și cei care ne arată că nici viața lor nu e tocmai roz. Unii au mereu vacanțe, bani, relații perfecte și timp pentru toate. Alții ne povestesc și despre rate, certuri sau zile proaste. Problema e ca noi, cei din spatele ecranelor, nu rămânem mereu simpli spectatori.
Când ne comparăm viața de zi cu zi doar cu momentele de vârf ale celorlalți, începem să ne simțim neînsemnați şi anxioşi că am rămas cumva în urmă. O competiție invizibilă cu un cost emoțional uriaș. Specialiștii avertizează că fericirea de pe rețelele sociale este, adesea, doar un scenariu bine pus la punct, care ascunde eşecurile, momentele de singurătate sau vulnerabilitățile. De ce o vânăm însă şi de ce ne ţine ore în şir cu ochii lipiţi de ecran?
"E modul prin care îți păcălești creierul că tu faci ceva privind. Avem impresia că noi suntem cei care trăim acea poveste, pentru că, de fapt, trăim prea mult timp în poveștile celorlalți. Dacă ții cu adevărat și te iubești și te respecți poți să alegi cantitatea de produs sau ce alegi să-ți hrănească sufletul, ochii, psihicul și mergi către lucrurile care sunt cu adevărat sănătoase pentru tine și te ajută să crești. Tindem să mergem în prăpastia asta pentru că nu știm ce să facem cu viața noastră, ne e foarte greu să trecem la acțiune", a explicat Florina Stancu, psiholog.
"Îmi place foarte mult să postez. În special despre fashion și daily, ce fac zi de zi, cum mă îmbrac, vorbesc despre trenduri", a declarat Mihai.
Întrebat desăre cât de mult te pot cunoaște oamenii din lucrurile pe care le postezi, pe o scară de la 1 la 10, acesta a spus că 4, 5 şi că preferă să păstreaze lucrurile foarte personale pentru el.
Reţelele sociale nu ne-au schimbat doar percepţia despre noi înşine, ci şi modul în care ne măsurăm succesul.
"Toată lumea are acces la toată lumea. E o imensă vitrină în care suntem cu toții prezenți și expuși. A crescut foarte mult competitivitatea datorită faptului că îi vedem pe toți. De exemplu, oameni bogați erau și în Evul Mediu, dar țăranii nu aveau acces la luxul în care nobilii trăiau. Iar asta crește foarte mult tensiunea socială, enervarea și revolta", a declarat Dan Petre, sociolog.
În concluzie, am ajuns să ne hrănim cu validarea celorlalţi și am uitat să ne bucurăm de propria realitate. Urmărim captivați, dar plini de frustrare, vieți ideale regizate pe ecrane, fără să realizăm că în spatele camerei, de cele mai multe ori, este un om ca toţi ceilalţi.
