INFOGRAFIE. România, învinsă în lupta cu flăcările. Prăbuşirea sistemului medical în raport cu "marii arşi"
La 10 ani de la tragedia din clubul Colectiv, România pierde lupta cu flăcările. Pacienţii cu arsuri grave par condamnaţi în România. Numărul paturilor este extrem de limitat, iar pentru mulţi dintre ei şansa să supravieţuiască este reprezentată de un transfer în străinătate.
10 ani au trecut de la tragedia care a marcat întreaga ţară şi a declanşat un efect de domino care a dus la proteste şi la căderea unui guvern. Zeci de vieţi au fost luate de flăcările din Colectiv şi mai apoi de condiţiile din spitalele româneşti. Şi atunci, dar şi acum, sistemul medical se confrunta cu o mare problemă: absenţa condiţiilor la standarde europene pentru îngrijirea pacienţilor din categoria "mari arşi".
În cei 10 ani trecuţi de la tragedia din clubul Colectiv, România nu a reuşit să construiască o secţie destinată marilor arşi, ci doar să modernizeze una deja existentă. Aşa se face că după un deceniu întreg, ţara noastră continuă să aştepte salvarea pacienţilor cu arsuri grave de la partenerii europeni.
România, datoare spitalelor din străinătate
România transferă în medie 10 pacienţi cu arsuri grave prin intermediul mecanismului european, de cele mai multe ori în ţări precum Belgia, Austria, Italia, Germania sau chiar Norvegia. Acolo, acestora li se oferă condiţiile optime şi tratamentul adecvat rănilor pe care le au. Dar cu ce cost? În medie, tratamentul unui astfel de pacient trece de 200.000 de euro. Atenţie, dacă nu apar complicaţii!
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a acumulat astfel datorii enorme către spitalele din Europa care le-au oferit pacienţilor români salvarea. Acestea se ridică, potrivit documentelor, la 270 milioane de euro, dintre care 180 de milioane au ca termen de achitare finalul acestui an.
INFOGRAFIE. România, învinsă în lupta cu flăcările. Prăbuşirea sistemului medical în privinţa "marilor arşi"
INFOGRAFIE Observator
Cât costă un loc pentru "marii arşi"
Calculele arată că 5 pacienţi trataţi în Europa pe banii statului român costă cel puţin un milion de euro. Tot atât costă, potrivit estimărilor specialiştilor din sistemul medical, punerea în funcţiune a unui pat pentru tratarea unei victime a unui incendiu ori a unei explozii.
INFOGRAFIE. România, învinsă în lupta cu flăcările. Prăbuşirea sistemului medical în privinţa "marilor arşi"
INFOGRAFIE Observator
Victimele exploziei de la Bacău, transferate în Austria
Nu mai departe de această săptămână, alţi patru români au fost implicaţi într-un eveniment dramatic. Aceştia au fost suprinşi de o deflagraţie la Bacău şi au ajuns la spital cu răni grave. În urma exploziei de la Letea Veche, două dintre victime au necesitat transfer prin intermediul mecanismului european, a anunţat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
"Primii care vor pleca în Europa vor fi pacienţi de la "Bagdasar-Arseni" care sunt într-o stare critică dar statusul hemodinamic le permite transportul cu aeronava, urmând apoi să începem demersuri pentru transferul pacientului de la Timişoara. Pacientul de la Timişoara este într-o stare critică, dar gradul de arsură este mai limitat, mai mic decât ceilalţi doi. Pacientul minor în momentul de faţă nu pune probleme hemodinamice şi se află într-o stare critică, evident, pentru că este un pacient ars, însă încercăm să rezolvăm problema în unitatea funcţională de arşi de la "Grigore Alexandrescu" şi, sigur, avem în vedere transferul în Europa", a spus acesta.
CNAS alocă spitalelor mai mulți bani pentru salarii decât pentru servicii medicale
Un studiu efectuat de ASE Bucureşti a arătat în urmă cu câteva luni că în perioada 2018-2024 CNAS a alocat mai mulţi bani pentru salarii decât pentru servicii medicale.
În proiect au fost incluse 709 unităţi sanitare publice şi private: 353 publice şi 356 private. În 2024, casele de asigurări de sănătate au contractat cu cele 709 spitale 121.000 de paturi, dintre care 72% pentru spitalizare continuă acuţi, 20% - spitalizare continuă cronici, iar restul - spitalizare de zi, arată analiza.
În total au fost 3,27 de milioane de cazuri de pacienţi acuţi, dintre care 95% în spitale publice, 390 de pacienţi cronici, dintre care 85% în spitale publice şi 6,3 milioane de servicii de spitalizare de zi, dintre care 79% în spitale publice.
Unităţile sanitare din eşantion au încasat din FNUASS 28 de miliarde de lei, egal distribuiţi între servicii şi plăţi salariale. În total 85% din fonduri au fost încasate de spitale publice, mai precizează studiul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
