Brânzeturile ieftine sunt pline de uleiuri vegetale, extrem de periculoase

Doar că asta ne poate face rău, susţine un profesor universitar din Cluj-Napoca. Practic, grăsimile vegetale din brânzeturi cresc nivelul de colesterol din organism, spune el. Preşedintele Patronatului Român din Industria laptelui spune că produsele naturale şi cele cu înlocuitori sunt expuse la rafturi diferite, iar etichetele vorbesc cel mai bine despre conţinutul lor.

Când vrem să mâncăm brânză care conţine uleiuri vegetale, ar trebui să ne urăm "Noroc bun" în loc de "Poftă bună", susţine profesorul universitar Fiţiu.

-Vorbim de o brânză care este creată dintr-un ulei din cea mai poluată cultură posibilă în această lume, care a deşertificat insule întregi din Pacific ca să producem în sistem chimizat un ulei extrem de ieftin ca şi materie primă.

Uleiul vegetal des folosit în diverse produse alimentare, nu doar în brânză, este cel de palmier.

-Ei bine, vorbim de o brânză care conţine acizi graşi saturaţi, cum este acidul palmitic. Sunt o grămadă de studii care ne arată că acest acid palmitic creşte nivelul de colesterol rău din organism, adică LDL, şi scade nivelul de colesterol bun, adică LDH, care este un element protectiv pentru inima noastră.

Preşedintele Patronatului din industria laptelui desfiinţează acuzaţiile profesorului universitar. Şi susţine că la raft, cel puţin, este făcută clar o delimitare între produsele lactate care conţin grăsimi vegetale şi cele naturale, astfel încât fiecare client ştie ce cumpără.

-Că există şi produse lactate la care se folosesc substituienţi, ele sunt trecute pe etichetă. Conform legii ele trebuie prezentate la raft separat. Să faci o astfel de afirmaţii generaliste despre o întreagă industrie alimentară o consider inacceptabilă. Cele cu substituienţi le găsiţi în pieţe sau în micul retail. 

-Aceste produse sunt fabricate la noi în ţară sau sunt doar din import?

-Mare parte provin doar din import. Ar trebui să devenim oameni responsabili, patrioţi, faţă de ţăranul român.

Şi ţăranii români spun că sunt diferenţe între brânza pe care o fac ei şi brânzeturile din grăsimi vegetale. Şi asta se vede, în primul rând, la preţ.

-Ne gândim aşa, o luăm logic, cum pot să vândă un kilogram de caşcaval cu 20 de lei kilogramul? Nouă ne intră 10, 13 kilograme de lapte, cu cât să cumpere fabrica aia litrul de lapte, să plătească angajaţi, cheltuieli... Noi, ca producători, nu putem vinde kilogramul de caşcaval la 20 de lei.

Şi parcă şi gustul este altul, spun cumpărătorii.

-Întotdeauna iau de aici din piaţă, că în asta am încredere!

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰