Antena Meniu Search
x

NU doar în CLUBURI ROCK au MURIT OAMENI! POVESTEA celor 116 copii arși într-o BISERICĂ

Chiar dacă unii internauți asociază tragedia din Colectiv cu „o pedeapsă divină” și cred că un incendiu de asemenea proporții nu s-a petrecut întâmplător într-un club, „loc al pierzaniei” pentru urtraodocși, se pare că drame similare au avut loc chiar în biserici

Chiar dacă unii internauți asociază tragedia din Colectiv cu „o pedeapsă divină” și cred că un incendiu de asemenea proporții nu s-a petrecut întâmplător într-un club, „loc al pierzaniei” pentru ultraortodocși, se pare că drame similare au avut loc chiar în biserici. La 18 aprilie 1930, bisericuţa din lemn din Costeşti, judeţul Argeş, a ars din temelii în timpul slujbei de Denie.

116 copii au pierit în flăcări. În Vinerea Mare de dinainte de Paşte, o scânteie a aprins iadul în Costeşti. Aproape toţi copiii satului au ars de vii, înghesuiţi fără scăpare în biserica de doar 24 de metri pătraţi.

Virgil Ionescu a rămas singurul supravieţuitor al grozăviei din 1930. În focul cel mare şi-a pierdut toţi cei patru fraţi - Dumitru, Ilarie, Alexandru şi cea mică, Victoria. Pe-atunci avea şapte ani, acum are 87, dar amintirile acelei seri de 18 aprilie sunt la fel de vii ca acum 79 de ani. Mai are un singur gând - să continuie demersul început de tatal său pe lângă Patriarhie şi să obţină martirizarea celor care-au ars pe altarul Domnului. Cu glas tremurat, povesteşte... Era Vinerea Mare atunci, 18 aprilie, iar preotul Dumitru Vişinescu şi mulţimea de enoriaşi se pregăteau pentru slujba de Denie, cuvenită fiecărei seri a săptămânii de dinaintea Paştelui. Biserica din Costeşti, minusculă, avea pe-atunci o vârstă ce depăşea două veacuri.

Lemnul era putrezit, bârnele erau şubrezite, fiecare pas chinuia periculos podeaua. La fel ca toate bisericile vremii de prin partea Munteniei, n-avea uşă, ci doar o deschizătură joasă, lată de 60 de centimetri, cât să treacă un singur om, cu capul plecat. Ferestrele erau înguste şi ferecate cu gratii de metal. Părintele Dumitru ceruse de cu-n an în urmă aprobare Patriarhiei să-şi ţină slujbele în cealaltă biserică a satului, cea de piatră, mai solidă, mai încăpătoare. Nu s-a primit încuviinţare, căci biserica cea de piatră abia se clădea, era la „roşu" şi, mai ales, nu era încă sfinţită. O singură scânteie, Apoi groaza Pe la opt seara, în curtea bisericii s-a iscat o mică gâlceavă. Sătenii încercau să-l convingă pe preot să ţină slujba afară. Ei erau aproape 200 de oameni, biserica era foarte mică. Până la urmă, s-au împăcat astfel: în biserică aveau să stea numai copiii - 116 elevi de şcoală primară şi elevi de liceu, cel mai mic, o fetiţă de numai opt ani - iar părinţii şi bunicii să stea afară. Era aproape de opt şi jumătate când s-a declanşat iadul în Costeşti. Virgil Ionescu îşi aminteşte limpede totul. „Slujba începuse de câteva minute. Dascălul a aprins o lumânare şi a aşezat-o în sfeşnic. Flacăra, la început plăpândă, a crescut şi a aprins o coroană din celuloid ce stătea deasupra sfeşnicului. Focul a fost stins iute de dascăl, strivit în bătăi din palme, stârnind zeci de scântei. Una singură s-a înălţat şi a pătruns, printre crăpături, în podul bisericii, locul unde erau strânse, de ani şi ani, coroanele vechi. În câteva clipe, podul era în flăcări, iar, înăuntru, copiii nu bănuiau nimic". A fost întâi fumul gros, care i-a învăluit, otrăvindu-i, moleşindu-le picioarele. Erau aşa de mulţi înăuntru că n-aveau loc nici să cadă. A urmat panica, o panică îngrozitoare, care i-a ucis pe toţi într-o biserică fără uşă. În flăcări Fumul, ieşind în rotocoale din pod, a fost văzut de-afară de părinţi.

Atunci au realizat ce se întâmplă, spune Virgil Ionescu. „Părinţii s-au îmbulzit la uşă, încercând să intre, să-şi salveze copiii. Ei se împingeau să intre, copiii se chinuiau să iasă şi nu reuşeau, tocmai din cauza părinţilor lor, care le blocau ieşirea. Îmbulzeala aceea i-a ţinut captivi, pradă flăcărilor. Au murit toţi, 116 copii, tot tineretul satului", a povestit Ionescu jurnaliștilor de la Adevărul.

Cum arată astăzi locul tragediei

Astăzi, la Costeşti După foc, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în fiecare luni după Paşti să se facă pomenire a celor arşi în biserica din Costeşti. Acolo s-a ridicat imediat o capelă, iar în 2003 s-a construit o biserică mică din piatră. Poartă, deloc întâmplător, hramul „Învierea" şi Sfânta Filofteia. Pe un monument de piatră sunt trecute numele celor 116 morţi în Vinerea Mare a anului 1930.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

V-a trezit suspiciuni culoarea puilor din magazine?

Observator » Stiri sociale » NU doar în CLUBURI ROCK au MURIT OAMENI! POVESTEA celor 116 copii arși într-o BISERICĂ