Video Numărul mamelor minore din România, în continuă creştere. Cum începem educaţia sexuală la copii

La prima naştere, mama avea 16 ani, iar tatăl 22. Se cunoscuseră pe o reţea de socializare. La prima sarcină, părinţii mamei nu au primit vestea cu bucurie, dar "apoi n-au avut ce face". În prezent, cei doi au trei copiii împreună şi locuiesc, fără forme legale, la o mătuşă a mamei. Aceasta este doar una din miile de poveşti care scot la iveală crudul adevăr din ţara noastră, potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii. 

Anul trecut, în ţara noastră, aproape 700 de adolescente sub 15 ani au devenit mame. Aproximativ 16.000 de gravide au avut vârsta între 15 şi 19 ani. Statisticile arată că 45% dintre cazurile de  minore însărcinate înregistrate la nivelul Uniunii Europene, sunt în România.

"Există state de pe continentul african, care au o situaţie mai puţin gravă. Când vorbim despre mamele adolescente de 15 şi 19 ani, în România datele arată că sunt 34 dintr-o mie în această situaţie, în condiţiile în care alte state cum ar fi India, Sri Lanka sau Djibouti au sub 30", a declarat directorul de programe Salvaţi Copiii, George Roman. 

Cât despre cauze, acestea rămân aceleaşi: sărăcia şi lipsa de informaţii. În şcoală, discuţiile legate de educaţia sexuală au loc de-abia în clasa a opta şi doar cu acordul părinţilor. Informaţiile ar trebui să vină mai devreme, dar treptat, în funcţie de vârsta copilului, spun specialiştii. Iar părinţii sunt primii care trebuie să facă asta.

Cum abordăm discuţiile despre sexualitate

"Chiar de la vârsta grădiniţei să le spunem că corpurile lor sunt importante, că există atingeri nepotrivite şi că nu oricine poate să îi vadă dezbrăcaţi. Putem să le povestim că există zone intime şi că ele trebuie protejate. Pe măsură ce copilul creşte în vârstă şi începe să devina curios despre corpul lui, dacă nu ne simţim confortabil să vorbim cu el, putem să-i oferim materiale vizuale. Există tot felul de atlase de anatomie pe care putem să i le oferim încă din clasa întâi, de exemplu", a spus specialistul în psihiatrie pediatrică Laura Stanciu. 

Din păcate, sunt prea puţini părinţi care îndrăznesc să vorbească deschis cu copiii lor. De regulă, ei se tem că cei mici vor deveni prea curioşi şi îşi vor dori să experimenteze. Su, pur şi simplu le este jenă. Iar asta îi poate face pe copii să caute şi, în final, să găsească răspunsuri îndoielnice, în mediul online sau la prieteni. 

"Eu am încercat, în primul rând, să-mi rezolv eu cu mine (problemele), pentru că ştiam că vor veni întrebări. Am lucrat şi la terapie, am şi citit, pentru că am vrut să mă eliberez de această ruşine şi de vinovăţie, ca să le pot oferi informaţiile cât mai curat. Eu sunt cel mai bun profesor pentru copilul meu. Sunt părinţi care nu gândesc aşa, iar pentru ei cred că e important ca aceste informaţii sa ajunga la ei (copii) prin şcoală", a spus bloggeriţa Ioana Chicet-Macoveiciuc.

Dacă aveţi un copil sau chiar un adolescent şi încă nu aveţi curajul să vorbiţi cu el despre astfel de subiecte, puteţi apela la cărţile cu poveşti educative. Acolo, personaje curioase găsesc răspunsuri la orice întrebare şi, odată cu ele, copilul învaţă despre el şi despre corpul lui. Este demonstrat de altfel faptul că informaţiile care vin într-un mediu relaxat sunt mult mai repede asimilate de cei mici.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰