Omul care aduce lumina

Există două Românii. Una pe care o vedem în ziare, la televizor, pe internet, plină de intrigi, de certuri sau de războaie în declaraţii. Aceea este România stridentă. Şi mai există o Românie. Săracă. A cărei poveste nu ajunge de multe ori să fie spusă. 

E România celor care încă luminează întunericul cu lumânarea. Dar, din fericire, mai există oameni care vor să aducă lumină şi speranţă acolo unde ea a dispărut. Un bucureştean a plecat într-o misiune prin întreaga ţară, să ducă electricitate în cătune uitate. O face pe bicicletă şi merge să discute cu oamenii indiferent de vreme sau de anotimp.

O vorbă bună. Atât. O vorbă bună e, de cele mai multe ori, singurul lucru de care au nevoie oamenii care nu au nimic. Bunicii noştri care-şi poartă cu mândrie sărăcia şi neajunsurile. Şi îşi plimbă picioarele goale prin praful şi noroiul uliţelor uitate. Nu dăm lecţii de umanitate. Dar puneţi-vă o întrebare şi răspundeţi sincer. Câţi dintre dumneavoastră aţi fi oprit să vorbiţi cu o bătrână desculţă într-un sat depărtat?

Este Iulian Angheluţă. E un om care nu a uitat ce înseamnă omenia. În România pictată cu machiaj vulgar, ţipete stridente şi semne luminoase, pare anormal. Din luna aprilie bate ţara-n lung şi-n lat.

Are doar un cort, câteva haine şi bicicleta sa credincioasă. Cea care l-a purtat prin cătune uitate de vreme şi de autorităţi. Locuri obscure în care oamenii trăiesc ca acum câteva sute de ani. Fără curent electric. Visul lui Iulian este să-i ajute pe toţi aceşti oameni. A înfiinţat asociaţia Free Mioriţa tocmai pentru ei. Pentru copiii care încă învaţă la lumina lumânării.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰