Pregătite la final de septembrie, fructele uscate sunt delicatese, pe care românii au uitat cum să le gătească
Cei mai mulţi români au uitat vechile reţete. Nu şi o tânără de 25 de ani, care a transformat casa bunicii sale din Sălaj în muzeu şi a învăţat secretele bucătăriei de odinioară făcându-şi ucenicia la căldura cuptorului cu lemne.
Cei mai mulţi români au uitat vechile reţete. Nu şi o tânără de 25 de ani, care a transformat casa bunicii sale din Sălaj în muzeu şi a învăţat secretele bucătăriei de odinioară făcându-şi ucenicia la căldura cuptorului cu lemne. Acolo, usucă prune şi pere şi face plăcinte cum nu găseşti în nicio cofetărie.
În muzeul care a fost cândva casa bunicii sale, se află Alexandra Bodea. E ocupată cu uscatul fructelor. Însă transformarea prunelor şi a perelor în delicatese pentru iarnă este un proces de durată. Aşa că are prioritate o gustare mai rapidă - lăngălăul.
Lăngălăul este o plăcintă făcută din aluat de pâine, pe care combinaţia cu prunele îl transformă într-un deliciu. Câte patru fructe fără sâmburi sunt puse în fiecare foaie de aluat, care este apoi împăturită. Gustul autentic este dat de cuptorul cu lemne.
Plăcinta este gata în 20 de minute. Cât timp se rumeneşte la cuptor, se pregăteşte un sirop din apă cu miere. Lăngălăul se mănâncă de obicei fierbinte, când aromele sunt mai puternice.
Cu inima pusă la cale, Alexandra se întoarce la uscatul fructelor. Numai prunele fără defecte sunt alese şi crestate cât să iasă sâmburii. Fructele sunt puse pe o tavă unsă cu ulei şi apoi în cuptorul în care jarul încă mai mocneşte. Prunele se pun la copt în reprize scurte, timp de mai multe zile. La final, trebuie să rămână fără zeamă, fără să se ardă la suprafaţă.
Merele şi perele se taie felii şi se înşiră pe o aţă, la soare. Noaptea sunt băgate în casă, pentru a nu prinde umezeală.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰