Video Generaţia care riscă să devină "o bombă socială". România are cei mai mulţi tineri NEET din Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Sunt tineri, au viaţa în faţă, au diplome şi visuri, dar nu au loc de muncă. O întreagă generaţie trăieşte undeva pe marginea societăţii - întreţinută de părinţi şi fără perspective de viitor. România are cei mai mulţi tineri NEET din Europa - adică cei care nu învaţă, nu lucrează şi nici nu urmează vreun program sau curs de pregătire profesională. Practic, nu-şi pot începe viaţa de adult. Pentru mulţi dintre ei, problema nu este lipsa dorinţei, ci lipsa şanselor. Experţii avertizează că fără investiţii în educaţie, formare profesională şi integrare socială, fenomenul riscă să afecteze nu doar o generaţie, ci întreaga economie în anii următori.
"Piaţa joburilor a devenit ca un labirint din care nu poţi să ieşi. [...] Am trecut pragul de 300 de aplicări, dintre care am avut maximum 10 interviuri. Este foarte dezamăgitor ce se întâmplă. E foarte greu să îţi păstrezi o atitudine pozitivă", explică Graţiela, în vârstă de 24 de ani.
Sunt tineri, au facultate, cursuri şi diplome. Dar nu au un loc de muncă. Alţii nici nu mai caută. România este ţara europeană cu cei mai mulţi tineri care nu învaţă, nu lucrează şi nu urmează niciun program de pregătire profesională. O generaţie întreagă riscă să rămână blocată între şcoală şi viaţa de adult.
"Poate piaţa muncii nu e suficient de deschisă pentru tineri, poate este reticenţa lor de a pleca din cuibul cald al părinţilor şi a intra în piaţa muncii", este părerea altora.
Cum ajung tinerii să stea atâta timp fără loc de muncă
Unii refuză locurile de muncă prost plătite şi aleg să fie întreţinuţi în continuare de părinţi. Alţii locuiesc în zone unde oportunităţile sunt puţine. Sunt şi tineri care aplică la sute de posturi şi merg la interviuri, dar nu reuşesc să obţină un contract de muncă. Este şi cazul Denisei.
"Eu mi-am depus CV-ul la nenumărate joburi, nu am reuşit să îmi găsesc nimic în domeniul în care sunt deja calificată. Sunt calificată în domeniul educaţiei. [...] Vorbim de Suceava, care este un oraş mic, dacă ar fi să lucrezi aici pe minimum pe economie nu te-ai descurca să locuieşti singur", spune Denisa Popovici, în vârstă de 24 de ani.
Statisticile confirmă că problemele celor două tinere nu sunt cazuri izolate. O întreagă generaţie riscă să rămână pe marginea societăţii. Fără job, fără viitor, fără perspective.
Cum am ajuns să avem atâţia tineri NEET
Specialiştii i-au pus şi un nume fenomenului: tinerii NEET. Diferenţa uriaşă faţă de alţi europeni ne face să ne întrebăm: cum am ajuns aici?
"Lipsa resurselor materiale îi determină să renunţe la activităţile şcolare în detrimentul activităţilor remunerate. [...] Există şi categoria copiilor care renunţă la şcoală din cauza problemelor de familie, părinţi despărţiţi, plecaţi în străinătate", a explicat avocatul Magdalena Ghioca.
Această realitate este confirmată şi de Mihaela. Se consideră norocoasă că a reuşit să ajungă din mediul rural la studii universitare în Bucureşti. Ştie însă că nu toţi tinerii au parte de aceleaşi oportunităţi.
"Sunt mulţi copii care nu au resurse. [...] Am foşti colegi de liceu care nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ. Mulţi dintre ei muncesc", a spus Mihaela, în vârstă de 20 de ani.
Mulţi tineri muncesc şi la negru
Generaţia fără ocupaţie e atât de mare în ţara noastră şi pentru că mulţi muncesc la negru, fără să-şi declare veniturile.
"Persoanele între 15 şi 29 de ani sunt aceşti nativi digitali. [...] Au cu totul şi cu totul o altă raportare în ceea ce priveşte relaţiile sociale. Foarte posibil o bună parte din ei care nu lucrează nu înseamnă că nu produc venituri. […] Venituri la negru, banii pe care îi fac şi nu îi dau mai departe. Este una dintre problemele pe care guvernul le are", a explicat sociologul Antonio Amuza.
Economia ţării, în pericol?
Specialiştii avertizează că fenomenul poate afecta întreaga economie.
"O generaţie fără locuri de muncă riscă să devină o bombă socială – de la scăderea natalităţii la un declin economic major. […] Consecinţele unei bombe cu ceas care va exploda în următoarea decadă, când peste 1 milion de oameni vor ieşi la pensie – decreţeii. Dacă noi nu vom avea destui angajaţi, va fi foarte greu să le plătim pensiile", spune analistul economic Adrian Negrescu.
Pentru mulţi tineri, problema nu este lipsa dorinţei de a munci, ci lipsa oportunităţilor potrivite. Pentru a reduce fenomenul, experţii vorbesc despre investiţii în educaţie, programe de calificare, stimulente pentru angajatori şi politici care să îi ajute pe tineri să facă mai uşor trecerea de la şcoală la primul loc de muncă.
"Există acest sistem de bonusare pentru angajatorii care îi încadrează în timpul muncii. Este undeva la 1250 de lei pe lună", a completat avocatul Magdalena Ghioca.
Chiar şi atunci când reuşesc să se angajeze, mulţi tineri nu ajung la independenţă financiară. Studiile arată că patru din zece români cu vârste între 25 şi 34 de ani care lucrează locuiesc încă împreună cu părinţii, din cauza chiriilor tot mai scumpe şi a condiţiilor tot mai stricte pentru obţinerea unui credit imobiliar.
