Școala, sursă de anxietate pentru tot mai mulți elevi. Ce îi apasă cel mai mult

Anita Lasculescu: Ce anume ar face un copil să nu mai meargă la şcoală? Aceasta e întrebarea şi am notat aici: teme, note, bullying, părinţi şi profesori severi şi, totodată, meditaţii. Haideţi să vedem împreună ce o să iasă. 

"Temele şi oboseala", spune Ştefan, 11 ani.

"Oboseala", e de părare Matei, 7 ani.

"Oboseala, temele şi meditaţiile", Andrei, 18 ani.

Aşa arată elevul zilelor noastre. Cu ghiozdanul pregătit, uniforma gata, dar fără... energie. Duce în spate nu doar manuale şi caiete, ci şi frici, presiune, comparaţii şi prea puţine conversaţii despre cum se simte la şcoală, în loc de ce rezultate a avut.

Teo tocmai a intrat în clasa a cincea şi deja a bifat toate motivele pentru care un copil ar putea ajunge în situţia în care să nu-şi mai dorească să meargă la ore.

Teo: Prea multe teme, uneori cu testele şi zilele proaste, oboseală. Când mă întorc de la şcoala e 7 si trebuie să mă mai pregătesc pentr şcoală. Comparaţia cu colegii, merg la meditaţii la engleză, acum o să mai fac şi la matematică. 

Reporter: Cum ar fi dacă s-ar exclude temele şi oboseală?

Teo: Ar fi mult mai bine pentru că aş putea să mă trezesc mai bine, să am mai mult timp pentru mine.

Iată că avem şi un top cu răspunsurile elevilor şi pe primul loc e oboseala, pe al doilea loc temele, iar pe locul 3 sunt mai multe lucruri la care au răspuns, cum ar fi notele, meditaţiile şi un profesor sever.

Pentru cei mai mulţi copii, încă din prima săptămână de şcoală apar meditațiile, sportul, concursurile şi temele. Ziua copilului se umple, iar timpul pentru joacă şi odihnă rămâne tot mai puţin.

"Sunt situații în care potențialul copilului să nu fie de 9 sau de 10 și atunci practic se creează o tensiune și o presiune a copilului, care va crea ulterior un vortex a unei extreme emoționale care nu va permite nici măcar să își atingă potențialul și atunci notele vor fi mai mici decât potențialul acelui copil. Sunt copii care încep meditațiile din clasa a treia, pentru a putea intra la un liceu. Şi omitem partea aceasta relațională, să vedem cum se simte acest copil", a explicat Ionuţ Cucu, psiholog.

Dar de cele mai multe ori, mai multe activităţi nu înseamnă neapărat o educaţie mai bună. O recunosc chiar profesorii.

"Sfatul meu pentru părinți ar fi întâi să aibă răbdare să se adapteze copilul la clasa respective, să vadă dacă programul școlar le permite. Să le permitem copiilor să aibă și timp liber în familie, să nu transformăm totul doar în activități. Imaginați-vă că la școală nu e ușor. Haideți să stăm mai mult de vorbă cu copiii, să vedem de ce are nevoie fiecare copil și să nu facem doar de dragul de a fi și noi în trend. Nu trebuie să-i comparăm pentru că nu orice se potrivește cu un copil se potrivește cu celălalt. Important e echilibrul în tot ce vom face cu copiii noștri", a declarat Luisa Moraru, directoare la Şcoala nr. 45.

"Nu a făcut meditaţii, a făcut doar sport. Presiunea a simţit-o în ideea că nu a mai putut face doare ce a vrul el şi a avut o rutină de care a trebuit să se ţină", a declarat o mamă. 

"De obicei eu îl las la şcoala după şcoală şi îşi face temele acolo şi acasă când vine are destul timp să se mai şi joace. E adevărat că mai exersez şi eu cu el acasă, dar n-am insistat foarte mult nici să-l presez", a spus o mamă.

"Are programate cam 3 zile pe săptămână, sport, gimnastică, engleză, şi 2 zile libere. Ne dăm în rând cu toată lumea", a declarat un tată.

Există însă şi o presiune despre care se vorbește mai puțin: relația cu profesorii. Un copil poate ajunge să se teamă să greșească, să îi fie rușine să ridice mâna sau, pur și simplu, să nu mai vrea să intre în clasă din cauza bullyingului primit chiar de la catedră. Un profesor care îl critică sau îl umileşte în faţa colegilor, plus sentimentul că nu este ascultat, pot transforma școala într-un loc pe care copilul începe să îl evite.

"Eu cred că elevii nu urăsc sau resping şcoala, ci se protejează de o relaţie în care nu se simt în siguranţă. Sunt şi profesori care se bazează foarte mult pe partea de autoritate, de frică şi atunci când vorbim de frică, vorbim de un sistem nervos care intra în alerta şi studiile din neuroştiinte arată că atunci când copilul intră în alertă, teamă, panică, nivelul de coeficienţă şi inteligenţă scade", a declarat Ionuţ Cucu, psiholog.

"Partea cu bullying-ul stă şi în noi, atribuţia noastră ca parinţi de multe ori să le creştem încrederea şi cum să facă ei faţă la astfel de evenimente", a mai spus o mamă.