Sondaj CURS. Cel mai tânăr consumator de droguri din România are doar 9 ani. Părinţii, copleşiţi de situaţie
Adolescenţa e cea mai mare provocare a părinţilor. Teama că fiul sau fiica ar putea cădea în anturajul greşit şi să ajungă sclavii dependențelor dau fiori. Un sondaj CURS pentru combaterea drogurilor îndreptăţeşte aceste frici: cel mai mic copil consumator de droguri are doar 9 ani. O asociaţie vine în sprijinul mamelor pentru a le ajuta să ajungă mai uşor la instituţiile care pot opri acest fenomen.
Irina Fodor simte pe pielea ei mersul pe sârmă când vine vorba de pericolul din anturajul fetei sale.
"Am avut discuţii de multe ori cu ea despre droguri, i-am dat exemple de fiecare dată când am văzut.chiar şi un reportaj la ştiri, i-am spus: uite, mami, ce se poate întâmpla", a declarat Irina Fodor, prezentator Asia Express.
Ca Irina sunt multe mame. Sondajul CURS arată că 61% sunt copleşite şi 64% se declară epuizate atunci când vine vorba să gestioneze comportamentele copiilor.
"Am descoperit că frica reală nu este aceeaşi cu frica socială. Mamele răspund: droguri grele, marijuana. Când întrebarea se duce spre propriul copil, frica se duce spre mediul online, telefoane, către digitalizare", a explicat Andreea Domşa, analist CURS.
Cifrele consumului de substanţe dau fiori
"Vârsta a scăzut dramatic, sunt consumatori copii de la vârsta de 12-13 ani, ba mai mult, avem consumatori de la vârsta de 9 ani", a transmis Luciana Elena Buliga, vicepreşedintele ANPCDDA.
Aceleaşi date arată că mamele recunosc problemele copiilor, dar nu ştiu cum sau unde să găsească soluţii. 3 din 10 copii se confruntă cu insecurităţi emoţionale majore, mai ales în mediul urban.
"M-a speriat atât de tare faptul că nu ştiu nimic despre subiectul ăsta, că nu există niciun fel de susţinere pentru un părinte ca să se informeze sau să ştie să susţină copilul care ar putea avea o tentaţie. Există în mediul privat, nu toată lumea îşi permite să meargă acolo", a precizat Ileana Badiu, creator de conţinut.
"Doar 5% dintre ele se îndreaptă către un specialist, iar 18% nu se îndreaptă către nimeni.TAIE Tot acest ajutor devine informal şi fragil", menţionează analistul CURS.
"Oricât de strict ai fi, deşi nu te ajută treaba asta, ca părinte nu poţi să ai control asupra a tot. Pentru că la un moment dat trebuie să-i dai şi aripi", susţine Irina Fodor.
Asociaţii care vin în sprijinul părinţilor
"Anul acesta am participat la câteva festivaluri din România cu zona "The safe zone" în care pacienţii, copiii, tinerii, au fost ajutaţi, ascultaţi şi îndrumaţi", spune vicepreşedintele ANPCDDA.
O asociaţie care uneşte deja câteva sute de mii de părinţi s-a format tocmai pentru a veni în sprijinul celor copleşiţi.
"Este o plasă de salvare pentru mămici, care să meargă mai departe, către instituţii, pentru că nu putem să ajutăm în mediul nostru doar, putem să ne ajutăm dar pe o perioadă scurtă, schimbările radicale de fapt se fac la nivel înalt", a punctat Laura Cosoi, preşedintele Asociaţiei "Eu te-am făcut, eu te iubesc".
Studiul arată că mamele sunt principalul actor educaţional din viaţa copiilor. 77% dintre ele sunt implicate, în timp ce doar 42% dintre taţi îşi dau interesul.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
