Toaletele din fundul curții, încă o problemă la nivel național

• Cele mai mari probleme cu racordarea la canalizare sunt în Sud-Muntenia, Nord-Est și Sud-Vest Oltenia.

Tanti Lucia are 71 de ani şi, deşi nu pare, trăieşte la oraş. De trei ani e canalizare pe strada ei. Degeaba. Din pensie nu-şi permite să plătească racordarea la reţeaua publică. 

Lucia Rujan, pensionară: De unde, mamaie? Că şi eu aş vrea. Să nu mă mai duc în curte la wc. Că sunt bătrână. Dar cu se să fac? 

Peste 5000 de oameni trăiesc în Segarcea. Să ai şi apă şi canalizare pare un lux, aşa că oamenii s-au văzut nevoiţi să aleagă. Şi mulţi s-au racordat doar la apă. Doar că nu au ştiut că, odată ce conductele de canalizare au fost aduse pe strada lor, vor primi în mod automat facturi şi pentru canal. 

Legea te obligă să te racordezi la canalizare, dacă e la limita cu proprietatea. Branşarea se face însă pe cheltuiala proprie. Aşa că oamenii plătesc de ani de zile un serviciu de care nu au parte. 

Unii încearcă să pună ban pe ban şi tot trag speranţă că nu vor mai plăti de pomană canalizarea. Alţii s-au resemnat. 

Sute de milioane de euro de la Uniunea Europeană s-au dus pe programe care nu ajută pe nimeni. Fără o strategie corelată cu realitatea din teren, intenţiile bune rămân atât, intenţii. 

Alin Șuiu, director Compania de Apă Oltenia: Vorbim de investiţii în Craiova şi în judeţul Dolj de peste 445 de milioane de euro. Cel mai mare proiect aprobat până acum. 

În mediul rural, sistemele publice de canalizare se dovedesc de-a dreptul inutile. Doar în judeţul Dolj, de pildă, doar 5200 de gospodării au racord. Iar la nivelul întregii ţări, în satele şi comunele de la noi, doar 10% din populaţie beneficiază de acest serviciu. 

Potrivit INS, gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile Sud-Muntenia, Nord-Est și Sud-Vest Oltenia. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰